miercuri, 29 iulie 2009

Banii din fondurile europene pentru programul POP vin in septembrie

Proiectele depuse in cadrul Programului Operational de Pescuit (POP) pentru ar putea primi banii incepand cu luna septembrie, dupa realizarea evaluarii externe, au declarat reprezentanti ai Agentiei Nationale pentru Pescuit si Acvacultura (ANPA).

Conform datelor ANPA, pana in prezent au fost depuse 19 proiecte pentru POP cu o valoare totala de peste 304 milioane lei si o valoare eligibila de aproape 240 milioane lei.

"In luna august va fi selectat evaluatorul extern, care va realiza, in teren, o evaluare tehnica si financiara a proiectelor. Astfel, proiectele avizate de acesta vor intra in etapa de selectare, ultima etapa fiind contractarea. Astfel, dupa estimarile noastre, undeva in luna septembrie vor putea incepe platile", au declarat reprezentantii ANPA.

Informatii suplimentare
Fondurile destinate acvacultuii se aloca pentru masuri de sustinere pentru dezvoltarea de ferme de acvacultura, dezvoltarea de unitati de procesare, modernizarea pescuitului prin construirea sau modernizarea de adaposturi si ambarcatiuni, imbunatatirea calitatii produselor din pescuit prin echiparea ambarcatiunilor cu masini de gheata, crearea conditiilor specifice pentru prima vanzare si dezvoltarea altor facilitati specifice ce nu exista sau nu corespund cu standardele UE.

Proiectele pot beneficia de o cofinantare de 60%, fonduri europene si de la bugetul de stat. Beneficiarii acestei masuri pot fi agentii economici, asociatiile si organizatiile de producatori sau institutiile publice. Evaluarea proiectului va tine cont de viabilitatea finaciara a solicitantului, de impactul proiectului asupra numarului de salariati, dar si de impactul asupra mediului. Prin intermediul acestei masuri, se urmareste cresterea productiei din acvacultura cu pana la 80% pana in 2013, precum si cresterea profitului pana la 50%.

In perioada 2007-2013, Romania primeste 230 milioane de euro din Fondul European pentru Pescuit (FEP), iar sesiunile de depunere a cererilor de finantare vor fi deschise pana in decembrie 2013, cu conditia ca perioada de implementare a proiectelor sa nu depaseasca sfarsitul anului 2015.

vineri, 24 iulie 2009

Greşeli în accesarea fondurilor structurale europene


Pentru ca cererea de finanţare să nu fie respinsă, solicitanţii trebuie să respecte toate condiţiile din ghid. Documentaţia incompletă, supraestimarea costurilor eligibile şi calculul incorect al bugetului sunt cele mai des întâlnite greşeli în atragerea fondurilor.


Mulţi dintre cei care au solicitat sprijin nerambursabil de la Uniunea Europeană sunt de părere că procedura de accesare a finanţării este prea birocratică, iar întocmirea dosarului presupune un procedeu extrem de laborios. Şi totuşi, acest demers ar putea fi mult mai uşor de parcurs dacă cei interesaţi ar urma pas cu pas cerinţele din ghidul solicitantului. În plus, greşelile celorlalţi ar putea fi învăţăminte pentru ei. Vă prezentăm mai jos câteva dintre cele mai frecvente erori comise în solicitarea finanţării.

Astfel, cererile scrise de mână vor fi întotdeauna respinse, întrucât, aşa cum se specifică în ghid, ele trebuie să fie scrise la calculator, potrivit portalului fonduri-structurale.ro. În plus, o documentaţie incompletă atrage după sine pierderea posibilităţii de a atrage fonduri. Solicitanţii trebuie să includă în dosarul pe care îl depun toate actele enumerate în „Lista de verificare a documentelor suport din formularul de cerere de finanţare“ din ghid.

Nu supraestimaţi costurile!

Şansele de a primi sprijin de la UE scad şi în condiţiile în care costurile eligibile sunt supraestimate. De exemplu, pentru o maşină estimată la un cost de 35.000 de euro, Comitetul de evaluare ar putea reduce bugetul alocat pentru acest articol bugetar, fără a reloca sumele la o altă linie bugetară. În acest caz, apare riscul ca volumul finanţării nerambursabile să coboare sub limita minimă indicată în ghid şi să se respingă din acest motiv cererea.

De asemenea, trebuie avut în vedere ca bugetul să se încadreze atât în limita superioară, cât şi în cea inferioară a finanţărilor nerambursabile şi ale procentajului de cofinanţare a proiectului. Şi greşelile de calcul al bugetului îi pot descalifica pe cei care vor fonduri de la Uniune.


Acest lucru se poate întâmpla atunci când suma efectivă a liniilor bugetare defalcată este diferită de suma solicitată sau când foaia de calcul al bugetului nu cuprinde decât valoarea finală a sumei solicitate, deşi toate liniile bugetare trebuie completate şi calculate. În plus, trebuie să existe o compatibilitate între buget şi metodologie.

Unii solicitanţi justifică sumele pe care le cer, dar fără să existe o corelaţie între acestea şi activităţi. O altă greşeală frecventă în accesarea fondurilor europene este durata incorectă a proiectului.

Activităţi şi solicitanţi eligibili

Pentru a nu rata şansa de a accesa fondurile de la UE, cei interesaţi trebuie să se asigure că fac parte din categoria solicitanţilor eligibili şi că vor desfăşura activităţi ce apar descrise în capitolul „Eligibilitatea proiectelor – Secţiunea Tipul activităţilor“ din ghid.

De asemenea, solicitantul trebuie să demonstreze că proiectul lui este eligibil şi în ceea ce priveşte grupurile ţintă. Acestea trebuie să fie clar definite, iar terminologia folosită în întreaga cerere de finanţare să fie aceeaşi. De exemplu, nu este indicat ca termenul „cursant“ să fie înlocuit cu „student“, întrucât este posibil ca acesta din urmă să nu desemneze un grup ţintă eligibil.

Condiţii pentru solicitant

Să nu fie în stare de faliment sau de lichidare, să nu fi încheiat înţelegeri cu creditorii, să nu-şi fi suspendat activitatea, iar afacerile acestora să nu fie administrate de către instanţe.

Să nu fi fost condamnaţi pentru abuz în serviciu printr-o hotărâre ce are autoritate de lucru judecat.

Să-şi fi îndeplinit obligaţiile legate de plata contribuţiei la asigurări sociale sau de plata impozitelor în conformitate cu prevederile legale ale ţării în care îşi desfăşoară activitatea sau ale ţării căreia îi aparţine Autoritatea Contractantă sau cu cele ale ţării în care urmează să se deruleze contractul.


Sursa: Adevarul

marți, 21 iulie 2009

Fonduri europene -CABINET MEDICAL IN ZONA RURALA

Axa III a PNDR-"Imbunatatirea calitatii vietii in zonele rurale si diversificarea economiei rurale"-ofera prin intermediu Masurii 312”Sprijin pentru crearea si dezvoltarea de micro-intreprinderi”,posibilitati de dezvoltarea prin incurajarea activitatilor non-agricole,in scopul crestetii numarului de locuri de munca si a veniturilor aditionale.

Crearea de microintreprinderi precum si dezvoltarea celor existente in sectorul non agricol in spatiul rural se constituie ca unul din obiectivele majore ale acestei masuri.Astfer,micro-intreprinderile atat cele existente cat si cele nou infiintate,pot derula investitii in domeniu serviciilor pentru populatia rurale.
Un exemplu ar putea constitui finantarea cabinetelor de asistenta medicala definite de Codul CAEN 8621-“Activitati de asistenta medicala generala.”De asemeni se pot finanta si “Activitati de asistenta medicala specializata “ cod 8622 si respectiv cod 8623 "Activitãþi de asistenþã stomatologicã”. Pentru încadrarea corectã a activitãþiiprevãzute prin proiect încadrul Codului CAEN,solicitanþii vor consulta codulCAEN Revizuit 2 editat deInstitutul Naþional de Statisticã- Centrul Naþional de Pregãtire

Un cabinet de asistenta medicala (cabinet medical individual)este eligibil pentru a solicta finantare nerambursabila prin intermediu unui proiect care sa respecte cerintele de eligibilitate ale Masurii 312,in conditiile in care actele de proprietate ale bunurilor imobile apartin solicitantului.

Dupa cum precizeaza Legea 629 din 2001,Act 13 alin.(2) bunurile imobile pot fi dobandite de “cabinetele medicale sau,dupa cazde unitatile medico sanitare cu personalitate juridica”.Daca se doreste accesarea Masurii 322,bunul imobil trebuie sa apartina cabinetului medical ca entitate juridica,respectiv cel putin PFA.


Ca urmare a modificarilor facute in PNDR,acest criteriu de eligibilitate a fost actualizat,in sensul ca beneficiarul trebuie sa dovedeasca dreptul de proprietate asupra terenului sau dreptul de folosinta pe o perioada de cel putin 10 ani,modificari ce vor fi operate si in noua versiune a ghidului solicitantului acestei masuri,cu aplicabilitate de la urmatoarea sesiune de depunere a proiectelor.Este obligatoriu ca IMM-ul care solicita finantarea sa fie inregistrat si sa-si desfasoare activitatea propusa prin proiect in spatiul rural(atat sediul social cat si punctul de lucru trebuie sa fie amplasate in mediul rural).Spatiul rural eligibil in acceptiunea Axei III si implicit acestei masuri ,cuprinde totalitatea comunelor ca unitati administrativ teritoriale impreuna cu satele componente.Satele apartinatoare de orase nu sunt eligibile.

Gradul de finantare

Prin Mãsura 312 intensitatea ajutorului public nerambursabil va fi de pânã la 70% din totalul cheltuielilor eligibile si nu va depãsi:


- 50.000 Euro/proiect dacã beneficiarii sunt persoane fizice autorizate;


- 100.000 Euro/proiect pentru micro-întreprinderile care îsi desfãsoarã activitatea în sectorul transportului rutier;


- 200.000 Euro/proiect pentru alte micro-întreprinderi (Lista detaliatã a acþiunilor eligibile, clasificate conform codurilor CAEN, se regãseste în Anexa 9 la Ghidul Solicitantului)

Valoarea minimã eligibilã alunui proiect este de 5.000Euro.


Beneficiarii acestei mãsuri trebuie sã respecte prevederile Ordinului Ministrului Agriculturii Dezvoltarii Rurale nr.567/2008 pentru aprobarea Schemei de ajutor de minimis „ Sprjinirea activitatilor economice în vederea diversificãrii economiei rurale si a cresterii calitatii vietii în spatiul rural ".

Autostrada soarelui va fi terminata cu fonduri europene!!

Ministrul Transporturilor, Radu Berceanu a anuntat ca Uniunea Europeana a aprobat o prima finantare, de 125 milioane euro, pentru doua proiecte majore. Este vorba despre Autostrada Cernavoda - Constanta si Centura Constantei.
"Avem primele doua proiecte majore aprobate pentru finantare de catre UE si anume Autostrada Cernavoda-Constanta, unde avem 71 milioane euro contributia nerambursabila a UE, si Centura Constantei - 53 milioane lei. Totalul este de 125 milioane euro, acestea fiind sume pe care incepem sa le utilizam", a declarat Berceanu.

Pana in 2013, Ministerul Transporturilor are alocate 4,5 miliarde euro asa ca "aceste 125 milioane euro reprezinta un prim pas foarte mic", a explicat Berceanu.

Pe de alta parte, Berceanu a tinut sa anunte ca in cazul autostrazii Comarnic-Brasov, contractul va fi semnat in doua saptamani.

"Au fost finalizate problemele legate de contestatii, iar in urmatoarele 7-10 zile vom discuta cu concesionarul castigator amanuntele contractului. Cred ca in doua saptamani vom semna contractul", a spus ministrul Transporturilor.

Curtea de Apel Bucuresti a respins la inceputul lunii contestatia depusa de consortiul condus de compania austriaca Strabag in procesul de selectie a concesionarului Autostrazii Comarnic-Brasov.

Consortiul Vinci - Aktor ar urma sa concesioneze Autostrada Comarnic-Brasov la un pret de 1,57 miliarde euro, pret de constructie, urmand ca lucrarile la autostrada sa inceapa in mai 2010 si sa dureze patru ani.

Consortiul Vinci - Aktor va proiecta, finanta si construi Autostrada Comarnic - Brasov, urmand ca pe o perioada de 30 de ani sa administreze cei 55 kilometri ai tronsonului in schimbul unei taxe pe care utilizatorii o vor plati incepand din al cincilea an al concesiunii

CARAS-SEVERIN-JUDETUL CARE A ACCESAT CELE MAI MULTE FONDURI STRUCTURALE EUROPENE

Caras-Severin este judetul cu cele mai multe fonduri europene pe cap de locuitor, a declarat presedintele Consiliului Judetean, Sorin Frunzaverde. In prezent, la nivelul Consiliului Judetean Caras-Severin sunt in derulare 21 de proiecte, care au termene de finalizare anul acesta sau 2010, in valoare totala de aproape 119 milioane de euro.

Tot Consiliul Judetean Caras-Severin a depus, spre finantare, alte 18 proiecte, in valoare 189 milioane de euro. "Am convingerea ca, in proportie de 99 la suta, si aceste proiecte vor primi finantare europeana", a afirmat Sorin Frunzaverde.

"Cred ca suntem judetul cu cel mai mare acces la fondurile europene, iar daca ar fi sa ne raportam la valoarea fondurilor europene pe cap de locuitor, cu siguranta suntem pe primul loc in tara", a subliniat presedintele CJ. Sorin Frunzaverde spune ca institutia pe care o conduce nu se va opri cu depunerea de proiecte. Astfel, la Ministerul Turismului exista depus deja un studiu de prezabilitate, care solicita finantarea proiectelor tehnice pentru alte doua initiative ale Consiliului Judetean, respectiv "Resita Alpina", care se estimeaza a fi de 35 milioane de euro, si "Domeniul Schiabil Semenic", de circa 15 milioane euro. Acestea vor deveni proiecte tehnice, finantate de Ministerul Turismului, ce vor fi ulterior finantate partial din fonduri europene si partial din fonduri guvernamentale.

In Caras-Severin se finanteaza, la momentul de fata, 24 de proiecte in mediul rural, prin Masura 3.2.2., referitoare la renovarea si dezvoltarea satelor, ceea ce inseamna fonduri structurale in valoare de 64,5 milioane de euro. "Fondurile structurale de tip 3.2.2. nu sunt fonduri care se termina, fapt pentru care vom lucra, in continuare, cu primariile, pentru ca numarul proiectelor sa creasca, iar infrastructura in acest domeniu, apa, canal, reabilitari de camine culturale, de strazi, sa se realizeze intr-un numar impresionant", a declarat Frunzaverde. Sunt primarii care au depus chiar si cate doua sau trei proiecte, insa, dupa cum precizeaza Sorin Frunzaverde, vor trebui realizate cat mai multe asemenea proiecte, pentru ca fondurile structurale reprezinta cea mai importanta sursa de finantare.

luni, 20 iulie 2009

RELANSAREA PROGRAMULUI "FERMIERUL"

Ministrul agriculturii Ilie Sarbu a semnat ordinul 475/2009 privind modificarea Ordinului nr. 102/2009 pentru aprobarea tipurilor de investitii si a plafoanelor maxime ale creditelor ce se acorda in anul 2009, in conditiile legii nr. 231/2005 privind stimularea investitiilor in agricultura, industrie alimentara, silvicultura, piscicultura, precum si in activitati nonagricole.

Au fost aprobate tipurile de investitii care nu beneficiaza de finantare din fonduri europene, iar plafoanele maxime de creditare acordate in anul 2009, vor fi diferentiate, in functie de capacitatea de exploatare a solicitantului, care va fi stabilita in urma verificarilor efectuate de o comisie de specialisti din cadrul MAPDR constituita prin ordin de ministru.

Prin acest ordin se prevad noi masuri in cadrul Programului Fermierul. Astfel, beneficiarii masurii de investitii 121 „Modernizarea exploatatiilor agricole” din cadrul PNDR, care au proiecte declarate eligibile in sesiunea noiembrie-decembrie 2008, dar care nu au fost selectate pentru finantare din lipsa de fonduri pot obtine un credit cu dobanda de 5% (DAE maxim 6.5%).

In plus, Programul Fermierul va permite acordarea de credite cu dobanda subventionata atat pentru prima populare a fermelor de animale, cat si pentru cei care au deja fermele in exploatare si doresc sa se dezvolte prin achizitionarea de animale cu valoare genetica ridicata.

Din fondul alocat de la institutiile financiare pentru creditarea investitiilor, in perioada 2006-2009 a fost cheltuita de catre beneficiarii proiectelor contractate suma de 586 milioane lei, reprezentand 92% din fondurile alocate programului „Fermierul”.

duminică, 19 iulie 2009

Totul despre Programul National de Dezvoltare Rurala-PNDR(FEADR)

Programul National de Dezvoltare Rurala 2007 - 20013 a fost aprobat miercuri 20 februarie 2008.

Odată cu aprobarea Programului Naţional de Dezvoltare Rurală, România va primi din partea Uniunii Europene un prim avans de 3,5% din valoarea totală alocată de cca 8 miliarde Euro, în vederea începerii primelor acţiuni de finanţare.

IMPORTANT (de citat in proiectele pe care le veti depune)

Profilul României:

Teritoriu: 238 000 km2 (6% din suprafața UE, al doilea nou stat membru ca mărime – după Polonia)
PIB: 34% din media EU-25 (cifrele din 2005) (Aceasta reprezintă <1% din PIB-ul total al UE.) Populația: 21 de milioane Zone rurale: 87,1% din teritoriu și 45,1% din populație (în conformitate cu definiția acestora la nivel național). Utilizând definiția standard a OCDE, pentru a permite comparația cu alte state membre, România apare cu o populație rurală semnificativ mai numeroasă decât media. Sectorul agricol: sectorul agricol este mai important decât în majoritatea celorlalte state membre, întrucât 32% din populație lucrează în agricultură și silvicultură, contribuția acestora reprezentând 12,1% din PIB în 2006 (13,6% la VAB totală). Cu toate acestea, productivitatea este foarte redusă (o indicație a acestui fapt o constituie raportul de 63 UMA/100 ha dintre forța de muncă utilizată și suprafața cultivată), iar deficitul balanței comerciale în domeniul produselor agro-alimentare continuă să crească (1,3 miliarde de euro în 2005). Agricultura în România se caracterizează în principal prin structura sa duală: un număr mic de persoane juridice, majoritatea ferme mari de tip comercial (18 263 de asemenea ferme, cu o suprafață medie de 269 ha, însumând 34,5% din SAU), ceea ce înseamnă că sub 0,5% din exploatații constituie peste o treime din SAU, iar restul de 99,5% reprezintă două treimi din SAU. Aproximativ 3 milioane de exploatații care acoperă circa 30% din terenurile agricole se consideră că practică exclusiv o agricultură de subzistență. SAU: 14,7 milioane ha (61,8% din suprafața totală a țării). Teren arabil 63,9% - culturi principale: cereale, oleaginoase; fânețe 33%; creșterea bovinelor, ovinelor și porcinelor are loc în principal la ferme de dimensiuni reduse. Silvicultură: 6,7 milioane ha (28,3% din suprafața totală a țării). Se caracterizează prin fragmentarea proprietății ca urmare a restituirii terenurilor naționalizate, ceea ce grevează asupra gestionării corecte a pădurilor. Industria alimentară: peste 11 000 de societăți, care reprezintă 7% din VAB națională și oferă locuri de muncă pentru 3,5% din populația activă. Numai 1% dintre întreprinderi au peste 250 de angajați, iar două treimi dintre acestea sunt microîntreprinderi cu mai puțin de 9 angajați. Una dintre problemele esențiale este respectarea standardelor UE.

Industria de prelucrare a lemnului: contribuie cu 3,5% din PIB și oferă locuri de muncă pentru 84 000 de persoane. Zonele de munte reprezintă 30% din teritoriul național. Alte zone defavorizate reprezintă 12% din teritoriul național, inclusiv Rezervația Biosferei Delta Dunării. În total, ZD reprezintă 42% din teritoriul național (34,5% din SAU). România dispune de un mediu natural bogat și o mare biodiversitate, incluzând Munții Carpați, Rezervația Biosferei Delta Dunării și 300 000 ha de păduri virgine. Ecosistemele naturale și seminaturale reprezintă aproximativ 47% din teritoriul național. Aproximativ 2,4 milioane ha din fânețele seminaturale ale țării sunt clasificate ca zone cu valoare naturală importantă (VNI). Zonele rurale se caracterizează printr-o populație dispersată și printr-o infrastructură de calitate foarte scăzută (numai 33% dintre rezidenții zonelor rurale sunt conectați la rețeaua de alimentare cu apă, numai 10% la sistemul de canalizare și numai 10% din drumurile de țară sunt de calitate adecvată). Infrastructura socială de bază (sistemul sanitar și de învățământ, rețeaua financiară și de creditare etc.) este, de asemenea, mult mai slab dezvoltată decât în zonele urbane. Acești factori afectează calitatea vieții în zonele rurale, împiedică dezvoltarea economică, măresc migrația de la sat la oraș și exacerbează problemele de sănătate și de mediu. Economia rurală este în mare măsură dependentă de agricultură și de silvicultură, activitățile alternative fiind foarte slab dezvoltate, iar nivelurile de venit fiind mai reduse decât în zonele urbane.

Strategia aleasă, corespunzând acestui profil:

Pe baza provocărilor cheie identificate, a Orientărilor strategice ale Comunității (OSC) și a obiectivelor de la Lisabona și de la Göteborg, au fost definite următoarele obiective globale:

facilitarea transformării și modernizării sectoarelor de producție și de prelucrare din agricultură și din silvicultură, îmbunătățirea competitivității și asigurarea durabilității mediului;
menținerea și consolidarea mediului rural;
facilitarea circulației forței de muncă dinspre agricultură spre alte sectoare și asigurarea unor condiții economice și sociale adecvate pentru populația rurală.
Bugetul global și ponderea finanțării UE (în EUR)

Obiectivul global al programului de dezvoltare rurală în această țară

Programul de dezvoltare rurală se concentreză asupra a trei provocări cheie: transformarea și modernizarea sectoarelor de producție și de prelucrare în agricultură și silvicultură, menținerea și consolidarea calității mediului rural și asigurarea unor condiții economice și sociale adecvate pentru populația rurală.

Axa 1 – alocarea bugetară și principalele priorități:

Finanțare publică totală: 3 967 311 581 EUR - FEADR: 3 173 849 264 EUR (43,95% din fondurile FEADR repartizate pe cele patru axe)

Principalele priorități în cadrul acestei axe:

abilitățile și capacitatea de gestionare vor fi îmbunătățite prin sprijinirea formării profesionale și prin furnizarea unor servicii de consultanță și de extindere a fermelor;
îmbunătățirea competitivității sectorului agricol, prin efectuarea de investiții în ferme, prin sprijinirea fermelor de semisubzistență pentru a deveni mai viabile din punct de vedere comercial și prin ameliorarea infrastructurii;
restructurarea și modernizarea prelucrării și comercializării produselor agricole și silvice.

Axa 2 – alocarea bugetară și principalele priorități:

Finanțare publică totală: 2 293 413 375 EUR - FEADR: 1 880 598 967 EUR (26,05% din fondurile FEADR repartizate pe cele patru axe)

Principalele priorități în cadrul acestei axe:

menținerea agriculturii de subzistență în zonele de munte și în alte zone defavorizate, în vederea conservării mediului, a evitării abandonării terenurilor și a rezolvării unor probleme precum eroziunea solului;
menținerea și consolidarea avantajelor ecologice create de sistemele tradiționale de agricultură extensivă în ecosistemele cu valoare naturală importantă precum Munții Carpați și Transilvania;
protejarea speciilor de păsări amenințate și a habitatelor acestora;
împădurirea terenurilor agricole.
Axa 3 – alocarea bugetară și principalele priorități:

Finanțare publică totală: 2 473 739 880 EUR - FEADR: 1 978 991 904 EUR (27,4% din fondurile FEADR repartizate pe cele patru axe)

Principalele priorități în cadrul acestei axe:

diversificarea economiei rurale și crearea de locuri de muncă va fi încurajată prin sprijinirea microîntreprinderilor și a infrastructurilor și atracțiilor turistice;
renovarea și dezvoltarea satelor;
Programul de dezvoltare rurală pentru România încurajează comunitățile să propună proiecte integrate, cu referire la o gamă largă de elemente de infrastructură fizică și socială, pentru îmbunătățirea vieții la sate.

LEADER - alocarea bugetară și principalele priorități:

Finanțare publică totală: 235 074 871 EUR - FEADR: 188 059 896 EUR (2,6% din fondurile FEADR repartizate pe cele patru axe)

Principalele priorități în cadrul acestei axe sunt:

îmbunătățirea capacității locale de bună guvernare și promovarea dezvotării locale;
91% din fonduri vor fi utilizate pentru punerea în aplicare a strategiilor locale de către Grupurile de acțiune locală, inclusiv proiectele de cooperare cu alte grupuri LEADER.

joi, 16 iulie 2009

Una din trei cereri pentru FONDURI EUROPENE a fost RESPINSA


Aproape o treime dintre cele 2.963 de proiecte UE, in valoare de 16,85 miliarde lei (din care contributia UE este de 8,04 miliarde lei), depuse in cadrul Programului Cresterea Competitivitatii Economice au fost respinse, iar 887 de proiecte sunt inca in curs de evaluare, arata datele Autoritatii pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale centralizate pana la 28 februarie.

Din cele aproape 3.000 de proiecte depuse, doar 385 au fost aprobate, valoarea totala a acestora ridicandu-se la 2,13 miliarde lei. Cand vine vorba despre proiectele contractate, numarul total scade de la cateva mii la cateva zeci - doar 27 de proiecte sunt contractate, valoarea acestora fiind de 429,87 mil. lei. Cele mai multe plati catre beneficiari din cadrul tuturor Programelor Operationale s-au efectuat in cadrul POS CCE, unde sunt, in principal, proiecte mici, ale IMM-urilor, mult mai usor de implementat, valoarea platilor fiind de 402,02 milioane de lei.

Acesti bani vor fi investiti mai ales in cresterea si modernizarea capacitatii de productie, in domenii precum industria lemnului sau constructii. Astfel, pana pe 28 februarie, au fost depuse 7.430 de proiecte, in valoare totala de 51,52 miliarde lei (contributia UE este de 31,04 mld. lei), din care au fost respinse 2.137 de proiecte, 3.659 de proiecte sunt in curs de evaluare, iar 1.046 au fost aprobate.

Numarul proiectelor contractate este de aproape patru ori mai mic fata de cele aprobate si reprezinta nici 5% din cele depuse, acesta fiind de 360 de proiecte, iar valoarea totala - 7,41 miliarde lei (din care contributia UE este 5,31 miliarde lei). De asemenea, valoarea totala a platilor efectuate catre beneficiari, principalul indicator al absorbtiei fondurilor UE, este de 784,18 milioane de lei.In cadrul Programului Operational POS Transport, valoarea platilor catre beneficiari este zero, numarul de proiecte depuse fiind de 19, iar valoarea acestora - 5,80 miliarde lei. Dintre acestea, opt au fost aprobate (valoarea totala - 333,74 milioane de lei), iar sase au fost contractate (valoarea totala - 127,172 milioane de lei), insa nu s-a facut nicio plata catre beneficiari inca, potrivit datelor ACIS.
In cadrul PO Regional din cele 1.447 de proiecte depuse au fost aprobate mai puþin de o treime. Principalii beneficiari ai proiectelor contractate in cadrul acestui program sunt urmatoarele Consilii Judetene: Dolj, Harghita, Cluj, Gorj, Vrancea, Galati, Suceava, Botosani si Mures. In cadrul PO Mediu au fost depuse 72 de proiecte si aprobate 32, in valoare totala de 4,18 miliarde lei. Valoarea totala a platilor realizate catre beneficiari este de 191,31 milioane de lei.
Principalele proiecte contractate sunt pentru reabilitarea sistemelor de alimentare cu apa si canalizare, beneficiarii fiind, in principal, companiile de apa din Cluj, Tulcea, Calarasi sau Giurgiu.


Promoveaza idei de afaceri cu ajutorul fondurilor europene


Pot primi finantare nerambursabila universitatile, centrele pentru sustinerea activitatilor antreprenoriale, dar si organizatiile nonguvernamentale. O firma din Bucuresti a obtinut un sprijin de 1,04 milioane de lei de la UE pentru organizarea de seminarii pentru tinerii si somerii care vor sa inceapa o afacere.


Cu banii primiti de la Uniunea Europeana, firma Extreme Training va organiza workshopuri si seminarii de pregatire profesionala pentru 180 de persoane.

Proiectul a primit finantare in cadrul Programului Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POS DRU), Axa prioritara 3, Domeniul 3.1 Promovarea culturii antreprenoriale, si vizeaza incurajarea noilor businessuri incepute de studenti, doctoranzi, persoane cu un loc de munca stabil, dar si someri.

Firma de training va organiza lunar, in perioada 1 noiembrie 2009 - 30 aprilie 2010, seminarii constand in patru module de pregatire profesionala pentru sprijinirea celor interesati sa initieze o afacere. "Ii vom lua in calcul pe cei care isi doresc sa inceapa un business pe cont propriu, dar nu au cunostintele sau abilitatile necesare pentru acest lucru", explica Marian Rujoiu, managerul Extreme Training.

Cele patru module de training vor viza managementul proiectului, dezvoltarea antreprenoriala, precum si cea manageriala si comunicarea in mediul de business. In urma acestor seminarii, participantii vor invata cum sa conceapa un plan de afaceri si isi vor dezvolta capacitatile antreprenoriale. Proiectul a fost promovat pe internet si prin brosuri, iar pana acum s-au inscris peste 300 de persoane.

"Vom face o selectie pe baza unei grile de evaluare, astfel incat sa avem persoane din toate categoriile de varsta, care urmeaza o facultate, dar vor fi inclusi si cei care si-au pierdut locul de munca si nu au bani pentru cursuri pregatitoare", mai adauga Rujoiu.

Singura conditie pentru a se putea inscrie la aceste cursuri este ca solicitantii sa aiba domiciliul stabil sau sa lucreze in zona Bucuresti-Ilfov, pentru ca aici va fi implementat proiectul.

Fondurile UE te ajuta pe timp de criza

Rujoiu spune ca a luat decizia apelarii la fonduri europene pentru ca in cadrul acestei finantari pot fi decontate si salariile trainerilor. "Astfel, nu am fost nevoiti sa facem reduceri de personal si am putut organiza in continuare cursuri de pregatire", spune el.

In ceea ce priveste procesul de accesare, managerul Extreme Training isi aminteste ca a depus actele in iunie 2008, dar contractul a fost semnat abia in aprilie anul acesta. Rujoiu povesteste ca faza de depunere a proiectului a fost destul de simpla, singura cerinta fiind sa aiba un partener in proiect. in cazul lor, partenerul a fost firma All News.

"Mai greu a fost cand am inceput sa aducem actele, au fost situatii cand aveam nevoie de explicatii, dar solicitarile noastre nu aveau raspuns in ghid, atunci a trebuit sa gasim o solutie comuna cu Autoritatea de Management", adauga el.

Partea de cofinantare a firmei de training este de 5% din valoarea cheltuielilor eligibile ale proiectului. Sprijinul financiar nerambursabil a acoperit 95% din costurile eligibile ale proiectului, adica 1,04 milioane de lei.

Din banii primiti, Rujoiu a cumparat echipamente pentru cursuri si mobilier, dar a inclus aici si salariile trainerilor. "Am achizitionat sase calculatoare, sase laptopuri si un videoproiector", arata el.

Mai mult, el spune ca, desi a calculat bugetul proiectului la cursul euro de anul trecut, nu a avut de suferit din cauza deprecierii leului. "Am avut surpriza sa constat ca o parte din echipament s-a ieftinit, in mare masura din cauza situatiei economice incerte", declara managerul de proiect.

Cheltuieli eligibile

In categoria costurilor decontate prin acest program intra, pe langa cheltuielile de scolarizare, cele de transport si de cazare. Sunt sustinute financiar si abonamentele la reviste de specialitate, achizitionarea de carti (tiparite sau in format electronic), eventualele licente si brevete, dar si materialele consumabile necesare.

Este important faptul ca banii pot fi folositi si pentru subventii pentru inregistrarea drepturilor de autor, pentru angajatii care au nevoie de sprijin financiar, pentru premii in cadrul unor concursuri, dar si pentru acordarea de burse sociale si de merit.


Sursa: Adevarul

Fabrica de conserve de legume si fructe cu 1,5 mil. euro cu fonduri europene

O fabrica de conserve de legume-fructe realizata cu bani europeni aduce atat locuri de munca in zonele cu potential agricol, dar ii ajuta indirect si pe micii producatori autohtoni de legume si fructe sa-si comercializeze produsele.
Este si cazul fabricii de conserve de legume-fructe Euro Conserve din Zalau care isi procura materia prima de la producatorii de legume si fructe constituiti in grupuri autorizate din judetul Salaj.

Fabrica a fost finalizata anul trecut in august, in urma unei investitii de circa 1,5 mil. euro, din care aproximativ jumatate sunt bani europeni prin programul Sapard. "In 2006 am realizat proiectul pentru programul SAPARD, iar in 2007 am primit aprobarea. Fabrica a fost finalizata anul trecut in august si are o suprafata de 6.000 de metri patrati", spune Marian Ciortea, actionarul principal al Euro Conserve, cu o participatie de 45% din actiuni.
Unitatea are trei linii de productie complet automatizate si o capacitate de productie in prezent de trei milioane de unitati pe sezon. "Sezonul de productie este intre lunile iunie si noiembrie, cand sunt coapte fructele si legumele pe care le aducem de la producatorii locali constituiti in grupuri autorizate. Prin deschiderea fabricii de conserve le-am dat un imbold producatorilor locali de fructe si legume care acum stiu ca au unde sa-si vanda produsele", spune Ciortea.
El spune ca este important pentru agricultura locala sprijinirea producatorilor autohtoni. "I-am ajutat cu seminte de calitate si i-am orientat catre achizitionarea de soiuri de legume mai bune. La randul lor, producatorii de legume si fructe s-au orientat sa ofere produse de calitate la un pret competitiv."


Fabrica Euro Conserve realizeaza produse traditionale de genul conservelor de legume si fructe, compoturi, gemuri, dulceturi sub brandul Doamna Toamna.
Marian Ciortea spune ca "pentru a patrunde cu produsele in lanturile mari de retail, un producator trebuie sa livreze lunar cel putin trei tiruri de produse. Altfel nu discuta nimeni cu tine".
Pentru a creste capacitatea de productie a fabricii, Ciortea a apelat din nou la fonduri europene. Proiectul, care se numeste "Achizitia de utilaje si echipamente pentru o linie de procesare legume, fructe in localitatea Zalau, judetul Salaj", are o valoare de circa 3,5 mil. euro. "Pentru a completa liniile de productie si a mentine calitatea produselor am aplicat pentru un al doile proiect cu bani de la UE. Mai dureaza 6-12 luni pana vom aduce utilajele. Suntem in prezent in faza de licitatie. Am primit oferte de utilaje din Italia, Bulgaria, Romania, Turcia, Germania, Suedia, Olanda. Am fost bombardati cu oferte de utilaje avand in vedere ca este criza si ne vom orienta catre linii de productie la cheie", mai spune actionarul Euro Conserve.

Marian Ciortea spune ca problemele pe care le intampina tin in special de creditare. "Dobanzile bancilor sunt o crima pentru cei care sunt implicati in productie.
Noi producem pe stoc si primim banii in momentul in care reusim sa vindem. Hipermarketurile imi platesc peste 90 de zile banii penru marfa livrata."
In fabrica de conserve lucreaza in prezent 45 de angajati.
"Deocamdata suntem prezenti cu produsele noastre doar in reteaua Carrefour. Vrem sa intram pe productia bio si avem cereri pentru a exporta in Germania. Momentan vrem sa ne aliniem la standardele de calitate internationale", mai spune Ciortea.

Mai mult de jumatate din IMM-uri nu vor bani europeni

Mai mult de jumatate din IMM-uri nu intentioneaza sa acceseze fonduri structurale anul acesta si nici anul viitor, potrivit "Cartei albe a IMM-urilor din Romania 2009".

Interesul mic pentru accesarea fondurilor europene este determinat de nivelul scazut de informare privitor la reglementarile introduse odata cu aderarea Romaniei la Uniunea Europeana. Astfel, numai 14,55% dintre managerii de IMM-uri au declarat ca detin informatii suficiente privind documentatia tehnica necesara elaborarii proiectului.

Potrivit "Cartei albe a IMM-urilor din Romania 2009", mai mult de jumatate din antreprenorii de intreprinderi mici si mijlocii nu intentioneaza sa acceseze fonduri europene prin porgramele operationale.

Astfel, 55,15% dintre managerii din IMM-uri nu vor folosi bani europeni in 2009 sau anul viitor si 27,48% sunt in stadiul de informare.

De cealalta parte, 10,10% dintre managerii mai hotarati au contactat o firma de consultanta, 3,64% sunt in faza de elaborare a proiectului, 2,37% au reusit sa depuna proiectul si numai 1,27% au primit aporbarea pentru aplicatia depusa, se arata in Carta alba a IMM-urilor.

In ce priveste intentia de accesare a banilor europeni, proportia este mai ridicata in randul IMM-urilor cu o vechime de peste 15 ani (51,19%), firmelor din regiunea Centru (69,49%), companiilor mijlocii (67,72%), societatilor pe actiuni (59,18%) sau a celor care activeaza in industrie (57,45%).

Interesul mic pentru accesarea fondurilor europene este determinat de nivelul scazut de informare in legatura cu reglementarile introduse odata cu aderarea Romaniei la Uniunea Europeana. Astfel, numai 14,55% dintre managerii de IMM-uri au declarat ca detin informatii suficiente privind documentatia tehnica necesara elaborarii proiectului si 68,56% dintre acestia au spus ca detin un nivel mediu de informatii despre programele structurale.

Integrarea Romaniei in UE este perceputa drept oportunitate majora de 46,67% dintre firme, fara impact semnificativ de catre 42,35% si ca amenintare majora de catre 10,99% dintre IMM-uri.

miercuri, 15 iulie 2009

Fondurile UE trebuie absorbite treptat


Absorbtia fondurilor europene
trebuie reluata treptat pentru ca sumele sunt mari fata de potentialul economiei romanesti, fata de capacitatea de absorbtie dovedita pana in prezent, a declarat, miercuri, guvernatorul BNR, Mugur Isarescu.

"Fondurile de la UE sunt foarte mari si fata de potentialul economiei romanesti, si fata de ce am dovedit pana acum ca putem sa absorbim. Trebuie o reluare treptata, pentru ca economia nu este pregatita sa absoarba mai repede", a spus Isarescu.

El a explicat ca o relaxare prudenta are in vedere si banca centrala in privinta rezervelor minime obligatorii constituite de banci, care au devenit din pasive ale bancilor active, transmite Mediafax.



Guvernatorul BNR a precizat ca soldul rezervelor minime se cifreaza undeva la 10-11 miliarde euro.

Consiliul de Administratie al BNR a decis, marti, sa reduca cu 0,5 puncte procentuale rata dobanzii de politica monetara, de la 9,5% la 9%, incepand cu 1 iulie, si sa scada ratele rezervelor minime obligatorii cu 5 puncte pentru valuta, la 35% din pasivele bancilor, si cu 3 puncte pentru lei, la 15%.

Analistii considera ca reducerea ratei dobanzii de politica monetara si a rezervelor minime obligatorii de catre BNR , prin care s-au eliberat aproximativ doua miliarde de euro, va conduce, initial, la scaderea dobanzilor pe piata interbancara si, ulterior, a ratelor la creditele acordate de banci.

Situatia fondurilor europene pentru IMM

Aproximativ 90% din cele 600 de IMM-uri care au primit aprobarea pentru proiectele depuse anul trecut spre accesare de fonduri europene pentru investitii, consultanta, implementarea standardelor internationale si accesul pe noi piete, au semnat contractele.

Doar 37 de IMM-uri au renuntat la semnarea contractelor, majoritatea celor care s-au retras din cursa pentru fonduri fiind din domeniul constructiilor, aceasta fiind unul dintre sectoarele cele mai afectate de criza economica.

"Firmelor de constructii le este frica de investitii in acesta perioada. Avem in acest moment 528 de contracte semnate plus 37 de renuntari", spune Laura Marusca, director in cadrul Directiei Generale pentru IMM, din cadrul ministerului de resort.
Beneficiarii fondurilor europene trebuie sa vina cu investitia initiala in proiect, dupa care li se returneaza din bani europeni contravaloarea sumei cheltuite.
In aceste conditii, numarul mare de IMM-uri care au semnat contractele reprezinta un semn ca firmele mici si mijlocii dispun inca de bani sau au acces la credite bancare.
Anul trecut au depus proiecte 1.740 de IMM-uri, din care 626 au fost aprobate, valoarea fondurilor europene alocate insumand circa 100 mil. euro. Perioada de evaluare prelungita la aproape un an si schimbarea climatului economic au pus firmele in dificultatea de a derula proiectele. "Firmele ne solicita o reorganizare a calendarului de investitii pentru a putea sa se incadreze in derularea proiectului conform actualelor conditii", explica Marusca.
Obtinerea anevoioasa a unui credit pentru asigurarea partii de cofinantare este principala cauza pentru intarzierea proiectelor. Este si cazul companiei Sigapress din Odorheiul Secuiesc, specializata in constructii, renovari si restaurari. Firma a depus in 2008 la sfarsitul lunii mai un proiect pentru achizitionarea de echipamente si utilaje necesare activitatii de constructii, valoarea acestora ridicandu-se la 1,8 mil. lei (circa 400.000 de euro), din care contributia proprie este de peste 890.000 de lei (200.000 de euro).

"Nu am renuntat inca la proiect cu toate ca este dificil de derulat o astfel investitie anul acesta, mai ales in domeniul constructiilor. Ne lovim de problema obtinerii unui credit. Am gasit o banca dispusa sa ne acorde finantarea in conditii avantajoase si dupa trei luni am aflat ca nu ni se va mai aproba dosarul, fara a primi explicatii. Este mai greu, dar vom face investitia din fonduri proprii si nu vom renunta la fondurile europene. Incercam sa incheiem parteneriate cu alte firme de constructii pentru a rezista pe piata", spune Imre Szilagy, administratorul firmei de constructii Sigapress.
Anul acesta, de la deschiderea liniilor de finantare pentru investitii in luna iunie, pe site-ul Ministerului pentru IMM s-au inscris peste 500 de firme, din care 200 au depus proiectele si se afla in faza de evaluare. Fondurile europene pentru investitii din acest an sunt de 200 mil. euro.

Sursa zf.ro

Fondurile europene- în pericol!

Primul-ministru Emil Boc a atras azi atenţia că procedurile pentru absorbţia banilor europeni trebuie să fie urgentate, în caz contrar, riscăm să piardem bani din fondurile de preaderare PHARE, ISPA şi SAPARD, din cauza unor întârzieri înregistrate în anumite proiecte.

Premierul a arătat că discuţia cu autorităţile locale din judeţele Argeş şi Suceava privind stadiul proiectelor de investiţii, din şedinţa de azi a Guvernului, se va concentra asupra absorbţiei fondurilor UE.

Boc a cerut autorităţilor locale să se asigure că procedurile pentru contractarea fondurilor, inclusiv în agricultură, vor fi încheiate la termen.

Şeful Executivului a decis recent ca la fiecare şedinţă de guvern să fie invitate conducerile judeţelor în care se realizează lucrări de infrastructură din fonduri europene, guvernamentale şi locale pentru a raporta stadiul acestora şi a rezolva, în prezenţa miniştrilor, problemele care apar.

La şedinţa de săptămâna trecută a Executivului au fost chemate autorităţile locale din judeţele Iaşi şi Timiş, şeful Guvernului solicitând atunci ca etapele între aprobarea şi semnarea unui contract cu fonduri europene să fie urgentate.


Accesarea fondurilor

Bani europeni,fonduri structurale europene doar pentru 10% din piaţa IT

În lipsa unor investiţii solide pe bani publici, jucătorii din IT-ul local îşi pun speranţa, pentru relansarea industriei, în proiectele finanţate din fonduri europene, însă banii disponibili pentru semestrul al doilea din această sursă nu depăşesc 27 milioane de euro. La aceştia se adaugă aproape 100 milioane de euro, aferente proiectelor selectate până acum şi care urmează să fie dezvoltate, dar suma totală ce va ajunge în industrie reprezintă mai puţin de 10% din valoarea pieţei de IT, estimată de compania de cercetări IDC pentru anul acesta la 1,5 miliarde euro.

Potrivit informaţiilor furnizate de Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale (MCSI), în acest moment sunt în curs de evaluare proiecte depuse pentru patru operaţiuni, în cadrul cărora companii private au solicitat 12,6 mil. euro (54,3 mil. lei), iar instituţiile publice vor putea obţine maximum 13,8 mil. euro (59,5 mil. lei), sumele solicitate fiind cu mult mai mari.

“Guvernul poate contribui la depăşirea momentului de criză, însă, în lipsa investiţiilor statului, ar fi bine dacă ar începe să se deruleze măcar proiectele finanţate din fonduri europene. În S1 au mai fost proiecte reportate din 2008, dar dacă lucrurile continuă aşa, S2 va avea un declin mai mare”, este de părere Bogdan Cocora, managing director al celui mai mare furnizor de servicii IT din piaţă, S&T. Acesta speră, totuşi, că trimestrul al patrulea va aduce o serie de investiţii, întrucât companiile îşi vor cheltui atunci bugetele restante. Reprezentanţii producătorului de soft TotalSoft sunt ceva mai optimişti şi văd o scădere a pieţei în S2 de numai 5%.

“Va fi mai bine pentru că au început să se aprobe proiecte din fonduri structurale şi pentru că, în toamnă, estimez că firmele vor mai derula proiecte, întrucât se mai acordă finanţări, spre deosebire de situaţia din primăvară, când a fost un blocaj”, a spus Bogdan Muşat, director de strategie şi marketing al TotalSoft. Zemi Apfelbaum, directorul general al producătorului de software Wizrom, apreciază că partea a doua a anului va fi în linie cu situaţia înregistrată anul trecut în S2.

Potrivit reprezentanţilor MCSI, în prima parte a acestui an a fost semnat contractul de finanţare cu Ministerul Sănătăţii, ce vizează realizarea prescripţiei electronice cu valoarea finanţării nerambursabile de 16,5 mil. euro (71 mil. lei). În plus, au fost selectate proiecte realizate de autorităţi publice, în valoare de 81,4 mil. euro (345,8 mil. lei), şi 162 de proiecte realizate de IMM-uri şi ONG-uri, în valoare de 1,6 mil. euro (7 mil. lei).

Dacă jucătorii din software şi servicii speră la evoluţii mai bune decât în prima parte a anului, cei din distribuţia de produse IT&C se bazează mult pe revenirea apetitului pentru consum. Iulian Stanciu, directorul general al Asesoft Distribution, vede şi pentru T3 o evoluţie similară celei de până acum, însă o scădere mai mică, de numai 20-30% în ultimele trei luni. În primele şase luni, piaţa de soft şi servicii a înregistrat un declin de 10-20%, în timp ce hardware-ul a scăzut la jumătate.

miercuri, 1 iulie 2009

Fonduri europene-Clinica oftalmologica

Clinica oftalmologica dotata cu fonduri europene

Un medic din Bucuresti a obtinut un sprijin nerambursabil de 91.000 de euro. Calin Ciubotaru a apelat la fonduri UE in vederea achizitiei de echipamente pentru cabinetul sau oftalmologic, printre care si un microscop chirurgical.

Intreprinzatorul din Bucuresti a pornit la drum, impreuna cu sotia lui, in 2002 cand au deschis un cabinet de medicina primara. Catalin Ciubotaru este specializat in medicina de familie, iar sotia sa este medic oftalmolog. "Daca la inceput erau doar doi angajati, acum avem 11 oameni, iar majoritatea sunt medici specialisti.

Pe o parte dintre ei i-am angajat atunci cand am luat decizia accesarii de fonduri europene", povesteste medicul. El marturiseste ca a apelat la finantare europeana pentru a cumpara aparate de ultima generatie pentru cabinetul sau. "M-am gandit sa profit de aceasta oportunitate, iar in iunie 2008 am depus actele", spune Ciubotaru. Dupa un an, medicul a semnat contractul.

Echipamente pentru copii

El a obtinut o finantare de 70% din valoarea cheltuielilor eligibile a proiectului, adica 91.000 de euro. Contributia sa a fost de 30% din costurile eligibile, mai precis 39.000 de euro.

Pe langa aceste cheltuieli sunt incluse si costurile care nu pot fi decontate din banii europeni, precum plata TVA. Astfel, contributia beneficiarului a crescut cu 27.800 de euro.

"Daca as include si costurile care nu sunt eligibile, atunci as putea spune ca am platit aproape jumatate din proiect", considera el. Cheltuielile neeligibile si partea de 30% din valoarea eligibila a proiectului vor fi suportate integral din resurse proprii.


Accesarea fondurilor, o procedura laborioasa

Ciubotaru spune ca va lua aparate speciale pentru chirurgia cataractei, printre care si un microscop oftalmologic. "Il vom putea folosi pentru interventiile chirugicale pentru vindecarea strabismului sau pentru tumorile pleoapelor", mai adauga el.

Aparatele, cumparate din Germania si din Japonia, urmeaza sa soseasca la sfarsitul lunii iulie sau in august, pentru ca de abia s-a incheiat licitatia pentru achizitionarea lor.

Ciubotaru a apelat la o firma specializata pentru intocmirea proiectului. "Pentru a evita neplacerile, am incheiat un contract ce se intinde pe toata perioada derularii procesului de accesare a fondurilor, de la strangerea documentelor pana la implementare", povesteste el.

Singura problema intampinata a fost numarul foarte mare de documente si avize. "Am primit sprijin de la autoritatea de management, am gasit raspunsuri pentru toate solicitarile mele", spune Ciubotaru. Desi a bugetat investitia la cursul leu/euro de acum un an, deprecierea leului nu l-a afectat.

"Am reusit sa ma incadrez in limitele financiare stabilite, pentru ca aceasta criza economica a facut ca echipamentele sa se ieftineasca destul de mult", afirma el.

Acte necesare:

- Cererea de finantare;
- Actul de imputernicire (in original);
- Declaratia de eligibilitate;
- Declaratia de angajament privind contributia proprie;
- Certificatul de inregistrare al solicitantului;
- Certificatul constatator;
- Actul constitutiv (copie);
- Planul de afaceri.

Sursa: Adevarul