Finantare nerambursabila pentru producerea energiei din surse regenerabile

   
ADMINISTRAŢIA FONDULUI PENTRU MEDIU sustine producerea energiei din surse regenerabile prin 
PROGRAMUL PRIVIND PRODUCEREA ENERGIEI DIN SURSE REGENERABILE: EOLIANĂ, GEOTERMALĂ, SOLARĂ, BIOMASĂ, HIDRO


Bugetul total al pentru un proiect este de  30 milioane lei .

Obiectul Programului il reprezinta finantarea nerambursabila din Fondul pentru mediu a proiectelor vizand producerea energiei din surse regenerabile: eoliana, geotermala, solara, biomasa/biogaz/gaz de depozit, hidro.

Obiectivele Programului:
a) punerea in functiune de noi capacitati de producere a energiei din surse regenerabile;
b) dezvoltarea economica a regiunilor in care se efectueaza investitiile;
c) satisfacerea nevoilor de energie electrica si de incalzire in zonele defavorizate;
d) producerea de energie verde si atingerea standardelor de mediu prin diminuarea poluarii;
e) reducerea dependentei de importurile de resurse de energie primara (in principal combustibili fosili) si imbunatatirea sigurantei in
aprovizionare;
f) protectia mediului, prin reducerea emisiilor poluante si combaterea schimbarilor climatice.

Solicitanti eligibili

Pot solicita finantare intreprinderile mari sau IMM-urile care au inscrisa in statutul societatii activitatea privind productia de energie electrica si/sau termica, corespunzatoare diviziunii 35 din codurile CAEN: "Productia si furnizarea de energie electrica si termica, gaze, apa calda si aer conditionat".

Mai multe detalii despre modul de accesare a fondurilor nerambursabile  prin acest program de finantare AICI

Fondul Naţional de Garantare va acorda în acest an garanţii de 450 mil. euro pentru IMM-uri

Garanţiile oferite de Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri vor ajunge la sfârşitul acestui an la 450 milioane euro pentru credite în valoare de 1 miliard de euro, a declarat vineri preşedintele FNGCIMM, Aurel Şaramet.

"La sfârşitul acestui an vom ajunge la 450 milioane euro garanţii oferite pentru creditele în valoare de 1 miliard de euro. Creditele angajate de dumneavoastră (IMM n.r.) nu au fost făcute pentru dezvoltarea activităţii. 80% dintre garanţiile oferite de Fond au mers către liniile de credit care au permis menţinerea activităţii şi a locurilor de muncă pe care le estimăm în jurul a 70-80.000" a declarat Aurel Şaramet .

Totodată, acesta a mai spus că Fondul a plătit către bănci datorii în valoare de 25 milioane euro.

"O mare parte din aceste datorii au survenit ca urmare a neplăţilor datorate de stat, ceea ce a dus la intrarea în insolvenţă a multor societăţi. Din statistici reiese că insolvenţa a crescut de patru ori faţă de anul trecut" a mai spus preşedintele FNGCIMM .

Acesta a mai declarat că se aşteaptă ca în următoarele două săptămâni Fondul Naţional de Contragarantare a Creditelor să devină operaţional astfel încât începând cu anul viitor împreună cu această instituţie să poată oferi un sprijin mai mare IMM-urilor.

FNGCIMM a acordat până în prezent 32% din plafonul de garantare pentru programul "Prima Casă"

Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri (FNGCIMM) a acordat de la începerea programului "Prima Casă" 32% din plafonul de garantare, adică 320 de milioane euro, a declarat vineri pentru NewsIn preşedintele FNGCIMM, Aurel Şaramet.

"Ne vin pe zi în jur de 110-120 de dosare noi, iar până acum avem 7.600 de dosare depuse, din care 7.100 sunt rezolvate. Pentru aceste 7.600 de dosare Fondul alocă 320 de milioane euro, iar asta înseamnă că în trei luni şi jumătate de la demararea programului Prima Casă am acordat 32% din plafonul de garantare", a spus Aurel Şaramet.

Acesta a mai declarat că, din totalul dosarelor, doar 28% vizau achiziţionarea unei locuinţe construite după 2008.

Programul guvernamental "Prima Casă", demarat în iulie, presupune garanţii de stat de 1 miliard de euro, prin intermediul FNGCIMM, pentru creditele ipotecare acordate de bănci la cumpărarea primei locuinţe de către persoanele fizice.

 

Sursa:money.ro

Proiecte cu finantare europeana, respinse de CGMB

Consilierii municipali au respins la sedinta de marti doua proiecte importante pentru Bucuresti, care au asigurata finantarea din fonduri europene si care au primit aprobarea Agentiei Fondului de Mediu pentru extinderea si modernizarea Parcului Herastrau si amenajarea unui nou parc in zona Ghencea.
Printre motivele invocate de consilierii municipali ai PSD, cei care s-au opus aprobarii proiectelor, au fost ca acestia nu cunosteau natura proiectelor si nu inteleg necesitatea lor, in aceasta perioada, desi au fost informati de catre presedintele sedintei Calin Murg ca se trateaza despre proiecte cu fonduri structurale care risca sa isi piarda finantarea, daca nu sunt aprobate.

"Nu stiu ce proiecte sunt acestea. De ce trebuie acum aprobate, ce se mai poate face acum in parcuri, cand se strica vremea? Trebuia sa fie supuse aprobarii mai devreme, de ce atata graba?", a spus Victor Stan, unul dintre consilierii PSD. In replica, directorul general al Administratiei Lacuri Parcuri si Agrement Bucuresti ALPAB, initiatoarea proiectelor, a afirmat ca aceste doua proiecte au fost depuse la termenul impus de lege. si sunt utile pentru oras.

"Administratia Lacuri Parcuri si Agrement Bucuresti a depus inca acum doua saptamani aceste proiecte la Agentia Fondului de Mediu, cand a fost sesiunea de depuneri. Se joaca prea mult politic si de aceea pierdem 98% din banii europeni. Daca nu doresc consilierii sa inteleaga acest lucru, voi incerca sa gasesc cofinantare pentru a nu pierde aceste proiecte importante pentru oras. Este pacat ca pe fondul unor neintelegeri politice managerii de administratii nu pot accesa bani europeni, ceea ce inseamna un punct in minus pentru noi toti.", a declarat pentru AGERPRES directorul general al ALPAB, Radu Popa. Proiectele urmeaza sa fie finantate cu 2,7 milioane lei, respectiv 700.000 lei pentru parcul Herastrau si 2 milioane lei pentru amenajarea parcului nou din Ghencea.AGERPRES


Sursa:administratie.ro

Companiile pot rata rambursarea cheltuielilor avansate, daca nu functioneaza relatia cu Autoritatea de Management din Romania

Din culisele finantarilor Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane

Deocamdata, majoritatea pro­blemelor intampinate de apli­cantii pentru finantarile destinate pregatirii resurselor uma­ne apar in faza de pre­gatire a proiectului. Consul­tantii spun insa ca greul incepe odata cu implementarea acestuia.

De la idee la proiect si mai apoi la ob­tinerea finantarii si implementarea efec­tiva a conceptului este un drum foar­te lung, cel putin in ceea ce priveste pro­gra­mul de formare profesionala si imbu­natatirea conditiilor de munca. Ne­cu­noasterea etapelor si a riscurilor afe­rente de ca­tre cei care aplica pentru ob­tine­rea spriji­nului nerambursabil se poate solda cu imposibilitatea deducerii tuturor chel­tuielilor efectuate (chiar daca acestea figu­reaza la eligibile in Manualul Solici­tantului) sau cu abandonarea proiectului, ca urmare a com­plicatiilor intervenite in in­teriorul organi­zatiei pe parcursul imple­mentarii acestuia.

Planificarea strategica este necesara, dar lipseste cu desavarsire

Inca din prima etapa, cea a pregatirii aplicatiei pentru obtinerea unei finantari pe Programul Operational Sectorial Dez­voltarea Resurselor Umane, apar proble­me care pot compromite rezultatul final al aplicatiei. Theo Seip, Managing Partner in cadrul firmei de consultanta Vapro, ara­ta, din perspectiva experientei sale cu Autoritatea de Management din Minis­terul Muncii, ca firmele sunt sufocate de multimea de restrictii si reglementari pe care trebuie sa le respecte si ca dispo­nibilitatea functionarilor publici din mi­nister de a lamuri neclaritatile inerente unui sistem atat de birocratic este ca si inexistenta.
In Olanda, angajatii din or­ganismul omolog Autoritatii de Mana­gement din Romania ii consiliaza pe a­pli-
­canti, pastrand in permanenta legatura cu acestia si anuntandu-i daca proiectul este perfectibil si ce ar putea fi imbu­na­tatit pentru ca finantarea sa fie obtinuta. Nicio neclaritate nu este lasata la voia in­tamplarii, iar colaborarea personala din­tre managerul de proiect si functionarul public este ceva absolut normal”, pune Theo Seip in antiteza conduita institu­tionala din cele doua tari.

Si daca la acest capitol functionarii romani sunt oarecum scuzabili, avand in vedere suspiciunea permanenta de co­ruptie care planeaza asupra lor si care ii determina sa evite con­tactele directe cu potentialii bene­ficiari de fonduri euro­pene, exista totusi elemente care, puse cap la cap, indica faptul ca la Ministerul Muncii nu exista proceduri clare, tran­sparente si accesibile si ca regulile se sta­bilesc in timpul jocului.

Astfel, nu exista un calendar public, in avans, al lansarii finantarilor pe diferitele axe de finantare din POSDRU, nu exista o procedura clara de depunere si solutio­nare a contestatiilor (desi oficialii AMPOSDRU sustin ca da!), iar daca ajungeti in aceasta faza, cea a contestarii evaluarii proiec­tului, veti fi reevaluati de o comisie din care fac parte evaluatorii care v-au de­punc­tat proiectul!

Se adauga in aceasta etapa, a pre­gatirii proiectului, si informatiile deta­liate pe care Autoritatea de Management le solicita despre or­ganizarea activi­ta­ti­lor pentru care este ce­ruta finantarea. Pla­ni­ficarea si detalierea tuturor acestor ac­ti­vitati in condi­tiile in care solici­tan­tul nu stie la momen­tul depunerii a­plicatiei daca, in ce conditii si cand i se aproba ce­rerea constituie un handicap in situatia in care primeste finantarea. „Orice devi­ere de la documentatia scrisa, chiar daca are motive obiective, poate compromite rambursarile”, puncteaza riscul major Irina Zugravu, consultant in domeniul fondurilor europene.

Schimbarea regulilor in timpul jocului, aceasta este regula!

Seriozitatea procesului de contractare si implementare, determinata de multitu­dinea de reguli emise de Autoritatea de Management, este o iluzie. Acestea sunt modificate discretionar, pe parcursul de­ru­larii proiectului, existand situatii, in istoria foarte recenta a Programului Ope­ra­tio­nal Sectorial Dez­voltarea Resur­selor U­mane, in care aceste reguli nu pu­teau fi pu­se in practica.

Chiar daca asemenea defici­ente sunt in cele din urma co­rectate, exista un numar de solicitanti care rateaza finantarea din pricina impo­sibilitatii corelarii realitatii cu fictiunile emise de Autoritate. Alte doua elemente defavo­rizante pen­tru potentialii beneficiari sunt faptul ca legislatia romaneasca privind Fondul So­cial European (sursa finan­ta­rilor pen­tru programele de resurse uma­ne) nu este ar­monizata cu cea europeana si ca ram­bur­sarile au loc cu intarziere, provo­cand probleme de cashflow in con­ta­bilitatea com­pa­niilor implicate in pro­iecte.

„Sa nu ui­tam ca firmele pot derula in pa­ralel o se­rie de proiecte si ca o su­pra­punere a varfurilor de plati, daca nu este finantata, poate crea mari pro­bleme de lichiditate”, atrage atentia ban­cherul Pe­tru Rares, di­rectorul Institutului Ban­car Ro­man. In opinia sa, solutia ar fi spri­jinul bancilor, respectiv angrenarea acestora ca partener in derularea unei finan­tari europene.

Rata absorbtiei FSE reflecta problemele sistemului

In termeni de finantare efectiva a pro­iectelor pe componenta Resurse Umane, in luna octombrie Autoritatea de Mana­gement evalua situatia astfel: pentru linia de finantare „Sprijin financiar pentru ocupare”, finantarea efectiv acordata era de 11,76% din suma alocata; pentru linia de finantare „Sprijin financiar pentru ocuparea persoanelor din mediul rural”, finantarea acordata era de 0,07% din suma alocata; pentru linia de finantare „Pro­grame de mentorat pentru tinerii anga­jati” era de 17,13%; pentru linia de fi­nantare „Calificarea/recalificarea angajatilor proprii” era de 73% din suma alocata, iar pentru linia de finantare „Bani pentru sa­natatea si siguranta salariatilor” era de 28,8% din suma alocata.

„Este o rata a ab­sorbtiei mica, dar similara cu cea din pri­mii ani din alte state europene. Exista insa in cazul Romaniei cateva par­ticu­laritati care complica situatia”, mai spune Theo Seip. Acestea provin din faptul ca, in comparatie cu alte tari membre ale Uniunii Europene, structura Fondului Social European este slaba: colaborarea dintre partenerii public-privat nu exista, iar cea dintre organizatiile patronale si sindicate este intr-o etapa incipienta.  Apoi, permanenta suspiciune de frauda ce planeaza asupra functionarilor publici din Autoritatea de Management a deter­minat o reglementare rigida si excesiva a domeniului, ducand la stabilirea unor relatii putin favorabile solicitantilor de finantari si consultantilor in cautare de informatii clare si proceduri simple.

Cereri depuse si evaluate pe liniile de finantare POSDRU

Sprijin financiar pentru ocupare

• Cereri depuse: 32, valoare totala 4,76 mil. euro;
• Cereri evaluate: 28, patru fiind inca in curs de evaluare;
• Cereri selectate pentru finantare: 11, valoa­rea totala a ajutorului solicitat - 3,03 mil. euro.

Sprijin financiar pentru ocuparea

• persoanelor din mediul rural
• Cereri depuse: 8, valoare totala 0,7 mil. euro;
• Cereri evaluate: 7, una in proces de eva­luare;
• ­Cereri selectate pentru finantare: una, va­loa­rea totala a ajutorului solicitat - 0,02 mil. euro.

Programe de mentorat pentru tinerii angajati

• Cereri depuse si finantate : una, valoare de 0,37 mil. euro.

Specializarea/perfectionarea angajatilor proprii

• Cereri depuse: 110, valoare totala solicitata de 22,6 mil. euro;
• Cereri evaluate: 93, 17 inca in proces de evaluare;
• Cereri selectate pentru finantare: 41, valoa­rea totala a ajutorului solicitat - 9,72 mil. euro.

Bani pentru sanatatea si siguranta angajatilor

• Cereri depuse: 90, valoarea totala a ajuto­rului solicitat -10,98 mil. euro;
• Cereri evaluate: 76, 14 inca in proces de eva­luare;
• Cereri selectate pentru finantare: 51, valoa­rea totala a ajutorului solicitat - 6,34 mil. euro.

Sursa:www.financiarul.com

Important - în atenţia potenţialilor beneficiari pentru Axa III – POS CCE

Comunicat MCSI

Ca urmare a identificării de către Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice (ANRMAP) a unei potenţiale probleme în armonizarea prevederilor H.G. nr. 925/2006 pentru aprobarea normelor de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de achiziţie publică din O.U.G. nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii cu legislaţia europeană în domeniu, pentru a evita nerambursarea cheltuielilor eligibile din cadrul proiectelor finanţabile din fonduri nerambursabile, vă recomandăm să nu utilizaţi criteriul „experienţa /calificarea profesională a experţilor” în etapa evaluării ofertelor în vederea atribuirii contractelor de achiziţie publică aferente acestor proiecte, asa cum este el prevăzut în art. 15 alin. 1, teza a 2-a din H.G. nr. 925/2006, până la modificarea în mod corespunzător a actului normativ menţionat.

În acest sens ANRMAP recomandă utilizarea criteriului menţionat mai sus doar în etapa de calificare/selecţie a candidaţilor/ofertanţilor în cadrul procedurii de achiziţie publică


Sursa:www.mcsi.ro

Un service auto de 180.000 de euro cu bani de la UE

Alba Auto Service, un service auto din Alba-Iulia cu o cifra de afaceri de aproape 50.000 de euro in 2008, a obtinut finantare europeana pentru proiectul "Construire si utilare hala service auto" in valoare de 741.241 lei (176.500 euro).

Banii vor fi folositi pentru constructia unei hale si achizitia utilajelor necesare pentru un service auto. Perioada de implementare a proiectului este martie 2009 - martie 2010. Firma va avea dupa implementarea proiectului un service auto cu cinci posturi de lucru (spatiu pentru cinci masini).

Vrem sa avem un spatiu mai mare, sa oferim o calitate mai buna a serviciilor, la un nivel cat mai ridicat. Acum avem un service mai mic, dar nu ne putem plange. Clienti sunt", spune Dad Daniel, reprezentantul firmei.

Alba Auto Service are in prezent un service auto cu doua posturi de lucru (spatiu pentru doua masini).

Aproximativ jumatate din valoarea totala a proiectului este finantata de firma printr-un credit bancar.

"Acum suntem pe ultima suta de metri cu obtinerea finantarii de la banca, asteptam raspunsul de la Fondul de Garantare. A fost destul de dificil in perioada asta cu obtinerea unui credit", spune Dad.

In afara de cofinantarea de la banca, reprezentantul firmei spune ca nu a intampinat alte mari probleme.

"Nu ne-am confruntat cu probleme mari. Birocratia de la noi iti mai pune piedici, dar e normal. Nu poti obtine oricum si orice", spune Dad.

Alba Auto Service a depus proiectul in iulie 2008 si a primit aprobarea in decembrie 2008. Cererea de finantare a fost semnata in martie 2009. Pregatirile pentru realizarea planului de investitie au inceput inca din 2007, potrivit reprezentantului service-ului auto. In tot acest timp, firma a fost asistata de o firma de consultanta. "Nu se poate face asa ceva fara consultanta de la o firma specializata. Nici vorba". Valoarea totala a comisioanelor platite firmei de consultanta se ridica la aproximativ 5.000 de euro, dintre care 2.500 sunt cheltuieli eligibile, iar inca aproximativ 1.000 de euro reprezinta taxa pe valoare adaugata, explica Dad. "Noi platim din buzunarul nostru in jur de 1.500 de euro. Apreciez ca nu este deloc mult".

In prezent, firma are trei angajati, iar prin implementarea proiectului, firma va crea trei sau chiar patru noi locuri de munca.

Cine ia banii:

Compania: Alba Auto Service, judetul Alba

Obiect de activitate: service auto

Proiectul: "Construire si utilare hala service auto"

Valoarea totala a proiectului: 176.500 de euro

Suma pe care o primesc de la UE: 88.250 de euro

Cifra de afaceri in 2008: 50.000 de euro

Sursa: http://zf.ro

Finantare pentru dezvoltarea sistemelor de comerţ electronic şi a altor soluţii electronice pentru afaceri - 17 proiecte selectate

Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale (M.C.S.I.) a selectat spre finanţare, în urma întrunirii Comitetului de Selecţie, un număr de 9 proiecte (3 proiecte la nivel central şi 6 proiecte la nivel local) depuse în cadrul operaţiunii 3.2.2. “Implementarea de sisteme TIC în scopul creşterii interoperabilităţii sistemelor informatice”, Domeniul Major de Interveţie 2 “Dezvoltarea şi Creşterea Eficienţei Serviciilor Publice Electronice Moderne”, Axa Prioritară III “TIC pentru sectoarele privat şi public”, Programul Operaţional Sectorial “Creşterea Competitivităţii Economice”.

In cadrul operaţiunii 3.3.2. “Suport pentru dezvoltarea sistemelor de comerţ electronic şi a altor soluţii electronice pentru afaceri”, Domeniul Major de Intervenţie 3 “Dezvoltarea E-economiei”, Axa Prioritară III “TIC pentru sectoarele privat şi public”, Programul Operaţional Sectorial “Creşterea Competitivităţii Economice”- POSCCE, Comitetul de Selecţie a selectat spre finanţare un număr de 17 proiecte.

În conformitate cu prevederile ghidului solictantului, în cadrul apelului de proiecte, pe operaţiunea 3.2.2. “Implementarea de sisteme TIC în scopul creşterii interoperabilităţii sistemelor informatice” au fost depuse 37 de proiecte, din care un număr de 36 de proiecte au intrat în procesul de evaluare şi 4 proiecte au fost respinse în etapele premergătoare evaluării tehnico- economice. Comitetul de Selecţie a primit din partea experţilor evaluatori externi în cadrul acestei operaţiuni un număr de 32 de propuneri de proiecte din care au fost selectate spre finanţare 9 proiecte in funcţie de punctajul acordat şi ţinând cont de bugetul alocat apelului.

În cadrul operaţiunii 3.3.2. “Suport pentru dezvoltarea sistemelor de comerţ electronic şi a altor soluţii electronice pentru afaceri”, au fost depuse 29 de proiecte, din care un număr de 28 proiecte au intrat în procesul de evaluare şi 9 proiecte au fost respinse în etapele premărgătoare evaluării tehnico-economice. Comitetul de Selecţie a primit din partea experţilor evaluatori externi în cadrul acestei operaţiuni un număr de 19 proiecte, din care au fost propuse spre finanţare 17 proiecte şi 2 proiecte au fost respinse în funcţie de punctajul acordat şi ţinând cont de bugetul alocat apelului.

Proiectele depuse în cadrul celor două operaţiuni au avut ca solicitanţi autoritatile administraţiei publice centrale şi locale, parteneriate între autorităţile publice centrale, precum şi asociaţii de dezvoltare intercomunitară în cadrul operaţiunii 3.2.2 “Implementarea de sisteme TIC în scopul creşterii interoperabilităţii sistemelor informatice”, respectiv IMM-urile, în cadrul operaţiunii 3.3.2. “Suport pentru dezvoltarea sistemelor de comerţ electronic şi a altor soluţii electronice pentru afaceri”.

Valoarea totală a proiectelor selectate în cadrul operaţiunii 3.2.2 “Implementarea de sisteme TIC în scopul creşterii interoperabilităţii sistemelor informatice” este de 42.963.087,57 lei, din care grantul propus a fi acordat este de 29.159.343,59 lei. În cadrul operaţiunii 3.3.2. “Suport pentru dezvoltarea sistemelor de comerţ electronic şi a altor soluţii electronice pentru afaceri”, valoarea totală a proiectelor selectate este de 9.935.494 Lei, din care grantul propus a fi acordat este de 5.567.962 Lei.

Sursa: http://www.mcsi.ro

POSCCE: Se simpifica accesarea fondurilor structurale pentru intreprinderile mari!

In continuare va prezentam anuntul oficial al AM POSCCE:

În conformitate cu prevederile Ordinului Ministrului Economiei Nr. 1903/23.10.2009, AM POS CCE anunţă eliminarea obligativităţii depunerii garanţiei bancare de implementare ( în valoare de 20% din valoarea sprijinului financiar nerambursabil) pentru proiectele selectate în cadrul Cererii de propuneri de proiecte din anul 2008 pentru operaţiunea „ Sprijin pentru consolidarea şi modernizarea sectorului productiv prin investiţii tangibile şi intangibile pentru întreprinderile mari”.

Această condiţie va fi prevăzută şi în cadrul Ghidului Solicitantului pentru următorul apel aferent acestei operaţiuni.

Sursa: http://amposcce.minind.ro/

Cooperativele vor putea primi ajutoare de minimis

“Am extins programul de sprijin pentru întreprinderile mici şi mijlocii, în cadrul ajutoarelor de minimis pentru dezvoltarea şi modernizarea întreprinderilor, prin includerea în cadrul întreprinderilor care beneficiază de aceste ajutoare şi pe cele din domeniul cooperaţiei”, a anunţat prim-ministrul Emil Boc.

Şeful Executivului a reamintit că în perioada 2009-2011 se acordă ajutoare de minimis în valoare de 100 de milioane de euro. În anul 2009 – 20 de milioane de euro, în 2010 – 40 de milioane de euro şi în 2011, alte 40 de milioane de euro.

La 20 mai, bugetul schemei de ajutor de minimis, sprijin financiar acordat de stat firmelor aflate în dificultate, a fost majorat de 20 de ori, de la cinci milioane de euro la 100 de milioane de euro. Înregistrarea cererilor a început la 16 martie 2009 (sesiunea din acest an) şi se va încheia odată cu epuizarea bugetului destinat acestor ajutoare.

Premierul a precizat că în acest an pot fi angajate toate cele 100 de milioane de euro disponibile, urmând ca plăţile să respecte eşalonarea precizată.

Finanţele au stabilit un plafon în jurul căruia să se încadreze finanţarea pentru IMM-uri în fiecare an.Valoarea maximă a ajutorului de minimis este de 200.000 de euro pe trei ani, dar pentru firmele din transportul rutier acesta nu poate depăşi 100.000 de euro.

v96dc842zt

S-a lansat proiectul POSDRU -„Profesorul - creator de soft educaţional"

Proiectul strategic „Profesorul - creator de soft educaţional" care urmează a se implementa în perioada septembrie 2009 - septembrie 2011 (24 de luni).
Proiectul a primit finanţare nerambursabilă din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane, conform contractului de finanţare - POSDRU/57/1.3/S/34533.

Obiectivul general al proiectului vizează elaborarea şi implementarea unui program de formare continuă pentru cadrele didactice din învăţămîntul preuniversitar în vederea dezvoltării competenţelor privind realizarea propriilor aplicaţii de soft educaţional şi îmbunătăţirea capacităţii de a utiliza metode interactive de predare-învăţare.
Absolvenţii programului de formare vor primi atestate profesionale purtătoare de credite transferabile. Grupul ţintă este constituit din 1500 de profesori din învăţământul preuniversitar.

Prin îndeplinirea obiectivelor specifice ale proiectului se urmăreşte, în principal, dezvoltarea de noi competenţe în vederea elaborării şi realizării propriilor aplicaţii de soft educaţional pentru 1500 de cadre didactice, prin formarea acestora în cadrul proiectului.
De asemenea, se are în vedere îmbunătăţirea capacităţilor de a utiliza metode interactive de predare-învăţare pentru a contribui la formarea şi dezvoltarea competenţelor cheie ale elevilor şi asigurarea unui înalt nivel de calificare pentru cadrele didactice din grupul ţintă. La ora actuală, softul educaţional este integrat în structura unui demers tradiţional, dar direcţia de mişcare facilitată de TIC este de la centrarea pe predare/pe activitatea profesorului la centrarea pe elev, pe învăţare, pe construirea de către elev a cunoaşterii.

Prin validarea unor modele viabile de dezvoltare socio-profesională în context nonformal, proiectul va contribui la formarea competenţelor cadrelor didactice de a construi situaţii de învăţare semnificative, de a rezolva problemele care apar în activitatea profesională, de a accesa informaţia şi de a o utiliza eficient, în contextul dezvoltarii accelerate din ultimii ani a tehnologiilor şi serviciilor bazate pe acestea.

Sursa:edu.ro

Cererea de Proiecte nr.5/2009! - AM PODCA

AM PODCA a lansat Cererea de Proiecte nr.5/2009, si anume "Module de pregatire in domenii ca achizitiile publice, ECDL, limbi straine, dezvoltarea de proiecte, licitarea si managementul proiectelor, etc.", avand termenul limita de depunere 8 decembrie 2009.

PODCA: AP1 "Imbunatatiri de structura si proces ale managementului ciclului de politici publice", DMI 1.3 "Imbunatatirea eficacitatii organizationale"

Obiectivele programului

Obiectivul specific este acela de a sprijini imbunatatirile de structura si proces care contribuie la eficacitatea organizationala.

Solicitanti eligibili

Pot depune proiecte in cadrul acestei cereri de proiecte urmatoarele institutii:
- Ministere (inclusiv Institutiile Prefectului);
- Autoritati ale administratiei publice locale;
- Structurile asociative ale autoritatilor administratiei publice locale;
- Asociatiile de dezvoltare intercomunitara;
- ONG-uri cu activitati relevante in domeniul administratiei publice;
- Universitati.

Activitati eligibile:
- Dezvoltarea si furnizarea programelor de instruire (inclusiv realizare de curricula si materiale didactice) in domenii relevante pentru administratia publica, cum ar fi achizitiile publice, ECDL, limbi straine, dezvoltarea de proiecte, licitarea si managementul proiectelor etc;
- Consultanta si studii pentru realizarea de analize/diagnoze institutionale si implementarea propunerilor rezultate;
- Schimbul de bune practici si aplicarea pe scara larga a acestora, vizite de studiu, organizarea de seminarii, conferinte si stagii practica in scopul imbunatatirii calitatii si eficientei furnizarii serviciilor.

Conditii de finantare

Cererea de proiecte are alocata o suma de 20.000.000 lei. Durata proiectelor in cadrul acestei cereri de proiecte trebuie sa fie de minim 6 luni, dar nu poate sa depaseasca 18 luni.

Proiectele depuse trebuie sa fie de minim 400.000 lei si de maxim 1.200.000 lei (valoarea totala eligibila a proiectului, fara TVA).

Termene limita

Termenul limita de depunere al proiectelor este 8 decembrie 2009.

Basescu despre Masura 322 PNDR

Preşedintele României, Traian Băsescu, s-a întâlnit duminică, 27 septembrie a.c., la Oradea, cu reprezentanţi ai administraţiei publice locale din judeţul Bihor. Mai jos va este prezentata partea din discurs referitoare la fonduri europene, masura 322, SAPARD, finantare nerambursabila:

“Este adevărat, Bihorul este o excepţie, prin multitudinea de proiecte prezentate şi aici, pot să vă spun, domnule preşedinte, ştiu că cea mai populară măsură este măsura 322. Probabil, raportul s-a făcut la SAPARD de s-a suplimentat finantarea europeana. Cu bani din bugetul de stat s-a făcut SAPARD-ul românesc pentru ca parte din proiecte să poată merge înainte, probabil aşa va trebui să facem cu măsura 322, care are o alocare de circa opt sute de milioane de euro, iar informaţiile mele sunt că la nivel naţional, solicitările pe măsura 322 sunt de peste patru miliarde de euro.

De aceea, va trebui în foarte scurt timp să acţionăm pe două planuri, la Bruxelles, pentru redistribuirea unor fonduri (nb fonduri europene nerambursabile) în cadrul bugetului de 32 de miliarde alocat României sau dacă nu vom reuşi acest lucru, pentru că aici trebuie să obţinem consensul tuturor statelor membre pentru o realocare a bugetului, pentru o redistribuire în interiorul bugetului alocat României, sau dacă nu, bugetul de stat trebuie să aibă în vedere pe anul 2010, o alocare care să permită aprobarea şi implementarea multor altor proiecte.

De ce mi se pare nou, de ce discut numai despre măsura 322? Pentru că este destinată mediului rural şi este unul din mecanismele de reducere a decalajelor dintre modul în care se trăieşte în mediul rural şi modul în care se trăieşte în mediul urban. Deci, din acest punct de vedere, vă asigur, domnilor primari, domnilor consilieri, că voi fi un susţinător al preluării măsurii 322 pe varianta românească dacă nu reuşim la Consiliul din decembrie să convingem Bruxelles-ul să privească la o realocare de resurse.

Ce vreau să înţelegeţi: România nu este în criză, deci nu suntem o ţară în care s-a întâmplat o nenorocire, suntem o ţară sau avem un buget care sau, în primul rând, psihologic, ne dezamăgeşte, pentru că toţi am fi dorit 2009 cu un buget mai mare decât 2008 să ne putem continua creşterea, dar nu trebuie să înţeleagă nimeni că România nu mai are potenţial de a continua creşterea, trebuie să ne continuăm creşterea până la nivel de 2007, pentru că asta e realitatea, am fi vrut un 2009 cu resurse mai mari decât în 2008, suntem în criză economică, dar nu suntem cu resursele la nivelul anului 2000 sau 2002 sau 2004 chiar.

Suntem mult deasupra potenţialului pe care îl aveam în 2004 chiar acum, în situaţie de criză. De aceea, vorbesc de capacitatea noastră, a Parlamentului, a Guvernului, de a redirija resursa financiară pentru ca programe de succes cum este 322 sau programul Fermierul să fie continuate cu efectele lor bune. Până la urmă, viaţa ne arată şi care sunt programele cele mai bune prin multitudinea de solicitări de accesare de bani cu aceste proiecte.

Aş trage o concluzie la problema criza economică, ea a lucrat ca un turnesol pentru a scoate la lumină exact deficienţele statului. Dacă am fi fost un stat reformat, optimizat din punct de vedere al costurilor, cu siguranţă acum nu am fi avut dezbaterea reducerii aparatului de stat, pe de o parte, şi ne-ar fi găsit criza cu multe resurse financiare eliberate pentru economia reală sau pentru dezvoltare. De aceea, aş spune, domnilor primari, domnilor consilieri, judecând şi local, priviţi cu multă grijă la resursele financiare pe care le aveţi, găsiţi soluţia ca pentru anul 2010, aparatul bugetar să-şi diminueze contribuţia la cheltuirea banilor publici, pe care îi aveţi în gestiune, acelaşi lucru trebuie să se întâmple şi a început să se întâmple deja, şi la nivel central.

Aş spune că această criză ne arată cât de ascunsă era funcţionarea bugetofagă a statului, iar în momentul în care veniturile la bugetul de stat se diminuează, cu uşurinţă îţi dai seama că nu mai sunt bani nici pentru creşteri de salarii, nici pentru noi angajări şi începi să te gândeşti dacă instituţiile publice sunt locuri în care funcţionarii ineficienţi sau incompetenţi pentru funcţiile pe care au fost angajaţi mai pot să-şi continue activitatea şi aici răspunsul trebuie să-l dea fiecare dintre noi. Eu sunt partizanul eficientizării administraţiei prin menţinerea oamenilor competenţi.”

O noua operatiune in cadrul Axei Prioritare 2-POS CCE

In luna noiembrie se va lansa operatiunea 2.3.2 Dezvoltarea infrastructurii de CD a intreprinderilor si crearea de noi locuri de munca pentru CD, a declarat Dana Gheorghe, director general ANCS, in cadrul Conferintei privind competitiile 2009 din 25 septembrie 2009.

La inceputul lunii octombrie va fi lansat spre consultare ghidul solicitantului.

Stadiul proiectelor pana la data de 11 septembrie 2009

Pana la aceasta data in cadrul Axei Prioritare 2, POSCCE, au fost depuse 640 de proiecte, din care:

• 135 proiecte selectate

• 75 proiectele contractate

40% dintre proiectele selectate au fost depuse in cadrul operatiunilor 2.3.1. “Sprijin pentru Start-up-uri si Spin-off-uri inovative” si 2.3.2. “Dezvoltarea infrastructurii de CD a intreprinderilor si crearea de noi locuri de munca pentru CD”

Astfel, in cadrul operatiunii 2.3.1. au fost selectate 25 de proiecte, iar 9 au fost contractate.

In cadrul operatiunii 2.3.2 au fost selectate 29 de proiecte. In momentul contractarii 7 dintre beneficiari au renuntat, din motive financiare, la finantare.

Pentru “intarirea capacitatii administrative” (operatiunea 2.2.4.), in prezent se afla in curs de evaluare 71 de proiecte.

Reprezentantii UE supervizeaza derularea proiectului ISPA "Managementul integrat al deseurilor solide din judetul Arges"

Pe 23 septembrie, la sediul Consiliului Judetean Arges, a avut loc vizita de lucru a reprezentantilor Uniunii Europene - Programul JASPERS si a unui numar de 20 de reprezentanti ai Ministerului Mediului. Principalul obiectiv al acestei vizite a fost derularea proiectului ISPA "Managementul integrat al deseurilor solide din judetul Arges".
In cadrul vizitei, Constantin Nicolescu, Presedintele Consiliului Judetean Arges si Aurelian Gheorghe, Seful UIP, au prezentat lucrarile aflate in derulare si aferente primei etape finantata din fonduri ISPA, in cadrul acestora fiind incluse urmatoarele zone: zona 6 - Pitesti, zona 7 - Topoloveni, zona 5 - Mioveni, zona 3 - Campulung, zona 4 - Rucar.

Un alt subiect dezbatut in cadrul acestei intalniri de lucru, a facut referire la raportul de elaborare a documentatiei aferente Aplicatiei pentru faza a II-a a proiectului, ce urmeaza a fi finantata din fonduri structurale FEDR - Fondul European de Dezvoltare Regionala si in care sunt incluse urmatoarele zone: zona 1 - Curtea de Arges, zona 2 - Domnesti si zona 8 - Costetti.

Un alt punct important al acestei intalniri a fost vizita oficialitatilor la depozitul regional de deseuri solide Albota, in cadrul careia au avut loc probe demonstrative privind fixarea geomembranei si a geotextilului pe suprafata celulei nr.1 a noului depozit ecologic. In a doua parte a zilei, acestia au efectuat o vizita la groapa de gunoi de la Campulung, al doilea obiectiv major al investitiei ISPA, unde le-au fost prezentate lucrarile - inchiderea vechiului depozit si lucrarile aflate in momentul de fata intr-un stadiu avansat pentru finalizarea statiei de transfer cu facilitatile aferente - statia de compost, hala compartimentata pentru deseuri reciclabile, rezervoarele pentru colectarea levigatului si cel pentru apele reziduale.

La finalul vizitei, reprezentantii Uniunii Europene si cei ai Ministerului Mediului au apreciat modul pozitiv in care decurg lucrarile la Proiectul ISPA "Managementul integrat al deseurilor solide din judetul Arges", al carui beneficiar final este Consiliul Judetean Arges si au asigurat de sprijinul acestora in finalizarea elaborarii documentatiei aferente etapei a II-a.


Sursa:administratire.ro

PROCEDURA DE OBTINERE A GARANTIEI FGCR

PROCEDURA DE OBTINERE A GARANTIEI

Pentru obtinerea garantiei Fondului se procedeaza astfel:

• Documentatia pentru obtinerea creditului se inainteaza bancii comerciale finantatoare;
  
  
• Banca analizeaza documentatia, iar in cazul in care accepta sa deruleze operatiunea completeaza Solicitarea de garantare, conform Conventiei incheiate cu FGCR-IFN SA pe care o transmite Fondului, impreuna cu Declaratia clientului, si cu documentatia din dosarul de creditare, in copie;
  
  
• Fondul analizeaza documentatia primita si in masura in care aceasta corespunde Normelor Metodologice proprii, acorda garantia in maxim 7 zile, respectiv 15 zile lucratoare, in functie de nivelul de competenta in aprobarea garantiei si semneaza cu Banca un Contract de garantare in favoarea beneficiarului creditului

FGCR-IFN SA nu acorda garantii bancilor pentru:

a). creditele care ar fi utilizate, chiar partial, la rambursarea de angajamente anterioare ale clientilor, sau credite deja contractate, cu exceptia creditelor acordate pe baza de novatie;

b). creditele acordate pentru constituirea stocurilor de cereale pentru comercializare;

c). beneficiarii de credite care, la data solicitarii garantiei, au credite restante si dobanzi neachitate la scadenta, din contracte anterioare;

d). beneficiarii de credite care, la data solicitarii garantiei, au datorii restante la bugetul de stat sau la bugetele locale, la fondurile speciale si la fondul de asigurari sociale;

e). beneficiarii de credit care inregistreaza pierderi la data solicitarii garantiei sau se afla in stare de incapacitate de plata, ori impotriva carora au fost introduse actiuni pentru declararea falimentului, cu exceptia agentilor economici care solicita suplimentarea de credite pentru finalizarea unor proiecte si care inca nu desfasoara activitati de productie;

f). beneficiarii de credit care se incadreaza in categoriile de risc "indoielnic" si "pierdere" conform reglementarilor in vigoare.

Pentru beneficiarii eligibili FEADR FEP, FEGA (administratia publica centrala/locala, beneficiari finantati din venituri bugetare si extra bugetare, etc.) care solicita doar SGB pentru avans, acordarea garantei se face fara analiza proprie de catre FGCR, pe baza urmatoarelor documente:

• solicitarea de garantare,

• referatul institutiei finantatoare,

• documentul de aprobare a SGB-ului,

• contractul de finantare nerambursabila APDRP si a

• contractului incheiat cu banca.

Beneficiarii de credite/alte angajamente bancare, pot fi:

1). Persoane fizice/juridice beneficiare ale Fondului European Agricol de Dezvoltare Rurala, Fondului European Piscicol si Fondului European de Garantare Agricola.

2). Producatori agricoli - persoane fizice autorizate, sau asociatii de fermieri constituite conform legii, ce lucreaza suprafete de teren agricol aflate in proprietate sau arendate pe baza de contract, cresc animale, realizeaza productie agricola, prelucreaza, comercializeaza produsele agricole obtinute sau executa lucrari agricole;

3). Producatori agricoli individuali inregistrati in Registrul exploatatiilor agricole;

4). Societati comerciale sau agricole cu capital privat sau majoritar privat, care desfasoara activitate agricola sau de procesare a produselor agricole;

5). Asociatii agricole constituite conform Legii nr. 36/1991 privind societatile agricole sau alte forme de asociere in agricultura si Legii cooperativelor agricole nr. 566/2004;

6). Asociatii agricole familiale, grupuri de producatori si cooperative agricole, constituite conform legislatiei in vigoare;

7). Consiliile locale si asociatii ale consiliilor locale - pentru proiecte de infrastructura rurala tehnico-edilitara si drumuri forestiere;

FGCR a garantat in acest an de trei ori mai multe credite decat in 2008!

FGCR – IFN SA(Fondul de Garantare a Creditului Rural) a acordat in perioada 1 ianuarie – 20 septembrie 2009 garantii pentru credite a caror valoare depaseste 200 milioane euro, cu o crestere de 3 ori fata de aceeasi perioada a anului 2008.

Din valoarea totala a creditelor garantate de Fond, creditele pentru productie au reprezentat 67,5%, adica peste 1.400 de proiecte finantate. In ceea ce priveste creditele pentru investitii 32,5%, adica 385 de proiecte.

In volumul total al creditelor pentru investitii, cele acordate beneficiarilor FEADR au o pondere de 87%. Fondul a acordat garantii in aceasta perioada, unui numar de 126 beneficiari ai FEADR, pentru credite a caror valoare depaseste 57 milioane euro, cu o crestere de 62 ori fata de aceeasi perioada din anul 2008.

Cele mai multe credite au fost finantate in cadrul Masurii 121 „Modernizarea exploatatiilor agricole”, respectiv 54% din totalul acestora.

Cresterile exponentiale inregistrate sunt urmare a actelor normative initiate si aplicate de MAPDR in anul 2009, in scopul facilitarii accesului la credite al fermierilor si beneficiarilor FEADR prin acordarea de garantii de catre FGCR – IFN SA.

Sursa : Biroul de presa al Ministerului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale

215 proiecte depuse in Regiunea Vest pentru finantare prin POR 2007-2013

215 de proiecte au fost depuse, pana in prezent, la sediul Agentiei pentru Dezvoltare Regionala Vest (Organism Intermediar pentru implementarea Programului Operational Regional 2007-2013), in vederea solicitarii de finantare nerambursabila prin Programul Operational Regional 2007-2013 (POR 2007-2013). Alocarea financiara pentru Regiunea Vest este de 439,67 milioane euro.

Pana in acest moment, au fost contractate 52 de proiecte, valoarea finantarii nerambursabile a acestora fiind de 86,3 milioane euro, iar 91 de proiecte se afla in diferite faze de evaluare si selectie sau precontractare, avand o valoare a finantarii nerambursabile solicitate de 351,6 milioane euro.

In functie de axa prioritara si de domeniul de interventie in cadrul caruia au fost depuse proiectele, situatia centralizatoare a acestora poate fi consultata pe siteul adrvest.ro click aici

1,4 mld. euro zac in Trezorerie, pentru ca nu sunt proiecte sa-i absoarba

Romania a primit anul trecut 2,6 mld. euro de la UE si ar fi, daca scadem contributia sa obligatorie la bugetul Uniunii, un beneficiar net al fondurilor comunitare. Adevarul, dincolo de statistici, este altul. Doar 7% din totalul fondurilor structurale alocate de UE pentru proiecte concrete au ajuns in economie, restul zac in Trezorerie.

Este vorba despre 1,4 mld. euro, potrivit lui Stefan Ciobanu, directorul general al Autoritatii pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale din cadrul Ministerului Finantelor

Potrivit raportului Comisiei Europene privind bugetul din 2008, publicat marti, Romania a primit de la Uniune, in 2008, 2,6 mld. euro (1,6 mld. euro in 2007), contributia sa fiind de 1,2 mld. euro. Daca luam datele furnizate de Comisie, Romania este al cincilea beneficiar net al fondurilor Uniunii, dupa Franta, Germania, Spania si Italia.

Trebuie spus insa ca, peste un miliard de euro primiti de la UE s-au dus anul trecut spre platile directe pentru agricultori (s-au platit 106 euro pentru un hectar pentru care s-a solicitat si s-au aprobat plati directe).

Scazand platile directe, alocarile UE pentru Romania, intre 2007-2009, pentru cele sapte programe operationale (prin intermediul carora sunt dati, efectiv, banii pentru proiecte) au fost ceva mai mari de 5,6 mld. euro.

Din acesti bani au ajuns efectiv la Trezorerie si la Ministerul de Finante1,9 mld. euro, drept avansuri. Pentru ca banii de la UE sunt dati in doua moduri - se dau avansuri, dar majoritatea sumelor sunt, practic, decontari ale sumelor deja cheltuite pe proiecte. Asa se face ca, din totalul de 5,6 mld. euro alocati pentru proiecte, la 31 august 2009 doar 7% din sume (ceva peste 400 de milioane de euro) ajunsesera la beneficiar (ca avansuri sau rambursari ale cheltuielilor), in vreme ce 1,4 mld. euro stau inca in Trezorerie si asteapta aprobarea proiectelor.

"Am utilizat aproximativ 500 de milioane de euro (din suma de 1,9 mld. euro fonduri structurale varsata de UE Romaniei - n.n.) drept avansuri sau rambursari. Insa noi platim in fiecare luna si ne asteptam ca aceste sume sa creasca de la luna la luna. Nu vor spune ca avem o absorbtie spectaculoasa, dar ea va creste din ce in ce mai mult", spune Stefan Ciobanu.

Dificultatea in absorbtia fondurilor europene sta chiar in felul in care ele pot fi accesate. Ele sunt, practic, in mare, fonduri care deconteaza cheltuielile facute dupa ce proiectele au fost aprobate de autoritatile de management(cele care gestioneaza fondurile).

"Daca banii Uniunii ajung in Romania, din punctul de vedere al Comisiei Europene ei sunt absorbiti. Daca vorbim despre absorbtia interna, de plecare lor dintr-un cont al statului catre beneficiar, ei nu sunt absorbiti pana nu ajung la beneficiar", a explicat, marti seara, la un seminar al Revistei 22 privind o ipotetica iesire din criza cu ajutorul fondurilor nerambursabile, ministrul Vasile Puscas, seful Departamentului Afacerilor Europene.

"Inainte de a cere bani pentru proiecte UE, mergeti la banci"

Ministrul pentru IMM-uri, Constantin Nita, s-a plans, la acelasi seminar, ca bancile nu ii ajuta pe potentialii beneficiar ai fondurilor UE - fiindca aceste fonduri sunt nu doar decontari de cheltuieli, dar presupun si o cofinantare care poate ajunge si pana la 40% din proiect si, aproape intotdeauna, este nevoie de un imprumut bancar. Bogdan Baltazar, consultant financiar, spune insa ca, pentru a preveni aceste lucruri, potentialii benenficiari ar trebui sa mearga mai intai pe la o banca sa vada daca poate obtine un imprumut pentru cofinantarea obligatorie (in cazul in care nu are banii) inainte de a aplica pentru un proiect sau a obtine chiar banii UE.

Ieri Constantin Nita a revenit acuzand si nepasarea celor care ar fi putut fi potentiali beneficiari ai fondurilor UE. "Din 80 mil. euro, cat este valoarea contractelor semnate de IMM-uri pentru proiectele depuse anul trecut pentru fondurile europene pentru investitii, nu am facut plati decat de 300.000 de euro. Practic, pentru contractele pe care le-am semnat la inceputul anului cu intreprinzatorii, am primit putine cereri de rambursare. Firmele au stat si au asteptat sa se semneze contractele si pana atunci nu au facut niciun demers de implementare: sa se intereseze de banca finantatoare, de contractele pentru licitatie. De aceea ne trezim acum ca nu e gata hala in termenul stabilit sau nu e achizitionat utilajul."

Cat poate absorbi Romania din cele peste 18 mld. euro alocati fondurilor structurale intre 2007-2013? Nimeni nu poate da un raspuns acum. Fostul sef al Departamentului pentru Afaceri Europene, Adrian Ciocanea, este pesimist: "Sub 50%".

Fondurile UE

• 5,6 mld. euro - alocarile totale ale UE pentru 2007-2009 pentru fondurile structurale (care finanteaza proiectele intreprinzatorilor sau ale statului)
• 1,9 mld. euro, bani ajunsi efectiv in Romania pentru avansuri pentru fondurile structurale
• 1,4 mld. euro, din cei 1,9 mld. euro stau in Trezorerie si asteapta proiecte
• 7% din totalul alocarilor pentru 2007-2009 au ajuns efectiv la beneficiari
• 2,6 mld. euro sunt banii primiti in 2008 de Romania de la UE (avansuri la fonduri structurale si plati directe pentru agricultura)
• 1,2 mld. euro este contributia obligatorie a Romaniei la bugetul UE in 2008

Sursa:zf.ro

FEADR:Numarul tinerilor fermieri va creste

Numarul tinerilor tulceni care doresc sa dezvolte afaceri in mediul rural se va dubla cel putin, potrivit vicepresedintelui Organizatiei judetene a PSD Tulcea, Ion Balan, care este in acelasi timp presedintele Ligii Fermierilor din judet.
Pana in momentul de fata, potrivit lui Ion Balan, doar 14 tineri tulceni au depus proiecte pentru finantare prin masura 112 a Fondului European Agricol pentru Dezvoltare Rurala (FEADR), insa numarul celor care doresc sa acceseze aceasta masura va creste la urmatoarea sesiune de depunere a proiectelor.

“Din informatiile pe care le avem, numarul tinerilor din judet care vor sa beneficieze de programul «Instalarea tinerilor fermieri» se va dubla cel putin la urmatoarea sesiune de proiecte. Ceea ce ii incurajeaza pe tineri acum este faptul ca au vazut colegi de generatie care au reusit prin aceasta masura si important este ca ei sa aiba incredere in proiectele lor”, a declarat Ion Balan intr-o conferinta de presa sustinuta recent.

La randul sau, directorul Departamentului pentru Agricultura din PSD Tulcea, Costel Petcu, a afirmat ca valoarea totala a celor 14 proiecte depuse pe masura 112 a FEADR este de 317.949 euro, 60% din aceasta suma fiind deja platita beneficiarilo

Finantare formare profesionala

Agenţii economici care doresc să îşi califice profesional salariaţii, pot opta pentru accesarea de fonduri europene prin depunerea de cereri în cadrul schemei de ajutor "Bani pentru formare profesională" din Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane(POSDRU). Obiectivul programului este acela de a îmbunătăţi tranziţia de la şcoală la viaţa activă, de a dezvolta capacitatea întreprinderilor prin sprijinirea creşterii nivelului de calificare al angajaţilor, de a creşte nivelul de perfecţionare, respectiv specializare a angajaţilor şi de a îmbunătăţi accesul şi participarea la formarea profesională continuă.

Solicitanţii eligibili ai acestui program sunt întreprinderile ai căror angajaţi participă la programe de formare profesională continuă. Activităţile eligibile în cadrul acestei scheme de ajutor sunt cele care vizează formarea profesională generală şi specifică a angajaţilor proprii întreprinderii solicitante. Valoarea minimă a unei cereri de ajutor reprezintă echivalentul în lei a 10.000 de euro, iar plafonul maxim al ajutorului reprezinta chivalentul in lei a doua milioane de euro pentru o intreprindere pentru 2 ani consecutivi.

Contribuţiile beneficiarilor în cadrul schemei de ajutor "Bani pentru formare profesională" sunt de 20 la sută pentru formare generală şi de 55 la sută pentru formare specifică, în cazul întreprinderilor mici. În ceea ce priveşte întreprinderile mijlocii, acestea trebuie să contribuie cu 30 la sută din valoarea cererii totale de finanţare, pentru formare profesională generală şi cu 60 la sută pentru formarea specifică. Întreprinderile mari vor contribui cu 40 la sută pentru formare generală şi cu 75 la sută pentru formare specifică.

Cererile pot fi depune în mod continuu până la utilizarea fondurilor disponibile, dar nu mai târziu de 30 octombrie.

Accesarea fondurilor europene simplificata-noi masuri privind Certificatul Constatator

Confom unui comunicat al OI IMM, in perioada grevei magistratilor, in situatia in care solicitantul trebuie sa inregistreze un nou cod CAEN pentru apelurile de proiecte „Sprijin financiar de pana la 1075.000 lei pentru investitii realizate de intreprinderile mici si mijlocii” si „Sprijin pentru implementarea standardelor internationale”, se va accepta ca la depunerea Cererii de finantare, Certificatul constatator emis de ORC (in conditiile mentionate in Ghid) sa fie insotit de dovada depunerii la ORC a solicitarii de modificare/suplimentare a codurilor CAEN existente, urmand ca noul Certificat sa fie depus in termen de 10 zile de la declararea eligibilitatii proiectului.

Promisiunea privind 25.000 de euro pentru tinerii fermieri e o realitate

Ministrul Agriculturii, Ilie Sarbu, si-a exprimat regretul ca democrat-liberalul Vasile Blaga, ministrul Dezvoltarii, nu a putut fi prezent, alaturi de el, in judetul Arges, pentru a vedea cum zeci de tineri au accesat, prin masura europeana 112, fonduri de cate 25.000 de euro pentru a-si construi o ferma.

Ilie Sarbu a dorit astfel sa reactioneze fata de unele afirmatii ironice facute de Vasile Blaga la o emisiune televizata care se referea la promisiuni ale liderului PSD, Mircea Geoana, candidat la Presedintie, intre acestea fiind acordarea a 25.000 de euro pentru cei care doresc sa se instaleze in mediul rural sau a unor utilaje cu GPS.

"Imi pare rau ca prietenul meu Vasile Blaga nu a putut participa astazi alaturi de mine si presedintele PSD, Mircea Geoana, in judetul Arges, pentru a vedea ca aceasta promisiune de 25.000 de euro nu este o gluma, ci este o realitate, iar de acest program au beneficiat pana in prezent zeci de tineri", a declarat Ilie Sarbu.

El a argumentat ca sunt 661 de proiecte depuse in cadrul acestui program, fiind contractate 447 de proiecte in valoare de noua milioane de euro.

In ceea ce priveste utilajele din domeniul agricol, ministrul de resort a subliniat ca cele mai multe dintre acestea au standarde de calitate chiar mai ridicate decat cele invocate in gluma de Vasile Blaga, fiind dotate, intre altele, cu instrumente de stabilit umiditatea sau anumita cantitate la hectar, dar si cu GPS.

Ilie Sarbu l-a invitat la un dialog amical pe Vasile Blaga pentru a-i arata cat este gluma si cat realitate. Masura 112 "Instalarea tinerilor fermieri", la care s-a referit ministrul Agriculturii, face parte din masurile implementate incepand cu anul 2008 in cadrul Programului National de Dezvoltare Rurala 2007-2013, prin Agentia de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit.

Programul are un cost total de 337,2 milioane euro si o cheltuiala publica tot de 337,2 milioane euro (fonduri de la UE si bugetul national).

Soseaua principala din Agnita va fi modernizata cu fonduri europene

"Este un proiect care s-a depus pe o axa foarte solicitata. Pe aceasta axa avem depuse 46 proiecte ce depasesc 300 de milioane de euro. O parte din ele au fost respinse, 17 de proiecte sunt pe lista de asteptare. Agnita este o primarie mica, a fost o mare indrazneala. Poate sa fie un model si pentru alte localitati", a declarat Simion Cretu.

Acesta a semnat marti, cu primarul orasului, Radu Marius Curcean, contractul de finantare nerambursabila pentru reabilitarea si modernizarea singurei si principalei sosele din orasul Agnita, Proeictul "Reabilitarea si modernizarea arterei principale a orasului Agnita” reprezinta cea mai mare investitie din Agnita din ultimii 20 de ani. Agnita este cel de al treilea oras din tara care isi reabiliteaza drumurile prin Programul Operational Regional. In judetul Sibiu, Agnita este singura localitate care a castigat o asemenea finantare. Celelalte doua proiecte au fost realizate de Consiliul Judetean si vizeaza drumuri judetene.

Finantarea de sase milioane euro (reprezentand 25,5 milioane lei) reprezinta intregul buget orasului Agnita pe patru ani. Proiectul a avut, initial, 1.200 de file. Impreuna cu proiectul tehnic si clarificarile din fiecare etapa, depaseste astazi 2.500 de file pentru fiecare exemplar, conform datelor puse la dispozitie de primaria locala. Proiectul Agnitei a fost cel de-al saptelea proiect depus in regiunea Centru si al doilea proiect castigat din judetul Sibiu. Proiectul are in vedere reabilitarea strazilor Mihai Viteazu (de la intrarea in oras), 1 Decembrie, Republicii si Avram Iancu (pana la iesirea din oras) si reabilitarea retelelor de apa-canal aflate sub corpul drumului. Conform proiectului, se va reface intreaga structura a arterei principale, astfel incat aceasta sa poata suporta cresterea traficului si cresterea greutatii vehiculelor, odata cu finalizarea lucrarilor la cele doua autostrazi care traverseaza judetul.

De asemenea, de la un capat la celalalt al orasului vor fi trotuare moderne, prevazute cu facilitati pentru persoanele cu dizabilitati. Pe ambele parti ale drumului, in apropierea trotuarelor, se vor realiza piste pentru biciclisti, care vor fi marcate si semnalizate corespunzator. Totodata, numarul de locuri de parcare amenajate si marcate va fi dublat, iar statiile de autobuz vor fi si ele refacute si amenajate. Durata proiectului este de 25 de luni de la semnarea contractului de finantare. Drumul judetean DJ 106 si artera principala a orasului Agnita, ambele modernizate cu fonduri europene, vor constitui cea mai scurta legatura intre Coridorul IV Pan European (frontiera Nadlac - Arad - Deva - Sibiu - Ploiesti - Bucuresti) si Autostrada Transilvania (frontiera Bors - Cluj Napoca - Tg. Mures - Brasov - Ploiesti).

Prin aceasta investitie, Agnita poate continua polarizarea economiei din centrul si estul judetului Sibiu (este singurul oras cu potential real de crestere economica din aceasta parte a judetului). Beneficiile se vor extinde insa pe toata Valea Hartibaciului, cu atat mai mult cu cat artera principala a orasului Agnita si apoi DJ 106 este singurul drum de legatura intre toate localitatile (Rosia, Nocrich, Marpod, Altana, Barghis, Chirpar, Agnita, Bradeni, Iacobeni, Merghindeal, Bruiu).

Ministerul Agriculturii vrea sa prelungeasca termenul acordarii cofinantarii nerambursabile pentru proiectele SAPARD

Ministerul Agriculturii vrea sa prelungeasca termenul de plata pentru acordarea cofinantarii publice nerambursabile destinata proiectelor de investitii din cadrul programului SAPARD pana la 31 decembrie 2010, pentru a evita neabsorbirea a circa 163 milioane lei.
Conform Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 59/2006 privind asigurarea de la bugetul de stat a cofinantarii publice nerambursabile pentru proiectele de investitii din cadrul Programului SAPARD, suma stabilita se ridica la 1.029.000.000 lei. Din aceasta suma, au fost contractate proiecte in valoare de 974 milioane lei.

"Dat fiind incapacitatea beneficiarilor de a implementa proiectele angajate, au fost reziliate proiecte in valoare de circa. 199 milioane lei, rezultand astfel o utilizare efectiva de circa 775 milioane lei, adica 75% din valoarea alocata prin Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 59/2006", potrivit Ministerului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale.

Astfel, in prezent, din totalul de 1.239 proiecte contractate de Agentia de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit (APDRP) incepand cu anul 2006 avand cofinantare publica nerambursabila de 974 milioane lei, 621 proiecte, avand cofinantare publica nerambursabila de 267 milioane lei, sunt finalizate.

Pe langa acestea 434 proiecte, avand cofinantare publica nerambursabila de 508 milioane lei, se afla in curs de executie. De asemenea, 184 proiecte, avand cofinantare publica nerambursabila in valoare totala de 199 milioane lei, raportul contractual a incetat, in principal din motivul imposibilitatii de sustinere a cofinantarii din partea beneficiarilor.

"In situatia actuala exista riscul ca unele dintre proiectele incluse in categoriile de mai sus sa nu fie finalizate in termenele mentionate in contractele de finantare sau in actele aditionale, fapt ce poate conduce la neindeplinirea obiectivului propus prin Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 59/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, respectiv continuarea procesului de reforma a sectorului agroalimentar, precum si asigurarea unei actiuni tranzitorii intre Programul SAPARD si FEADR", se arata in datele MAPDR.

Gheorghe Hagi s-a calificat în Liga fondurilor europene

Fostul fotbalist a început o investiţie de modernizare a Hotelului Iaki de 4 milioane de euro, din care 1,22 milioane sunt bani europeni.

Gheorghe Hagi, care ocupa anul trecut poziţia 286 în Top 300 Capital, cu o avere estimată între 16 şi 18 milioane de euro, a reuşit să obţină fonduri europene, în valoare de 1,22 milioane de euro. Banii vor fi utilizaţi la modernizarea Hotelului Iaki din Mamaia, care e proprietatea fostului fotbalist. Conform cererii de finanţare din fonduri UE, hotelul va avea, în urma investiţiilor, o „sală de conferinţe mare, unică în zona litoralului românesc”, scrie revista „Capital”.

Încă o stea la Iaki

Unitatea de primire turistică, ce în prezent are 122 de camere şi apartamente, totalizând 244 de locuri, va ajunge în urma lucrărilor de modernizare şi extindere la 149 de camere. Totodată, în urma investiţiei, gradul de clasificare se va mări la 5 stele.

Banii europeni au fost obţinuţi prin intermediul Programului Operaţional Regional. Valoarea totală a proiectului este de aproximativ 4 milioane de euro, din care contribuţia lui Gheorghe Hagi este de 1,6 milioane de euro, la care se adaugă alte 1,19 milioane de euro sub formă de cheltuieli neeligibile.

Altfel spus, beneficiarul contribuie cu 2,79 mi lioane de euro pentru a obţine 1,22 milioane de la UE. Conform revistei „Capital”, durata contractului de finanţare este de un an, lucrările urmând să fie finalizate până la 15 aprilie anul viitor.

Până în prezent, nu a fost efectuată nicio plată pentru acest proiect, fondurile europene fiind însă pe drum, potrivit datelor Autorităţii de Management a Programului Operaţional Regional, instituţie aflată în subordinea Ministerului Dezvoltării Regionale.

Documentaţia privind proiectul de modernizare şi cererea de finanţare a fost depusă de proprietarul hotelului, SC Hagi Sport SRL. Gheorghe Hagi nu a dorit să ofere detalii referitoare la investiţie, mai scrie revista „Capital”.

Nici managerii hotelului nu au dorit să facă declaraţii pe marginea subiectului, precizând că mai multe informaţii vor fi făcute atunci când lucrările de modernizare vor ajunge într-un stadiu mai avansat.

Hotelul Iaki a avut anul trecut o cifră de afaceri de trei milioane de euro, similară celei din anul precedent. În schimb, profitul a scăzut cu 20%.


EFECTE

Criza reduce tarifele de cazare în Bucureşti şi pe litoral cu până la 30%

În acest an, turbulenţele financiare i-a pus pe hotelieri într-o situaţie nemaiîntâlnită în ultimii ani. Mai exact spus, aceştia au fost nevoiţi să reducă tarifele de cazare până la 30% pentru a putea supravieţui.

Potrivit unui studiu realizat de Captain Go, cele mai mari scăderi de tarife au fost înregistrate în Capitală, cea mai dinamică piaţă a ospitalităţii, dependentă în mare măsură de turismul de afaceri.

Lovitura dată de criză acestui segment a dus la reducerea gradului de ocupare a hotelurilor cu până la 40% anul acesta, obligând hotelierii să opereze scăderi semnificative de tarife pentru a-şi păstra clienţii.

Cei mai afectaţi au fost proprietarii unităţilor de cazare clasificate cu trei şi patru stele. Astfel, tariful pentru o cameră standard a scăzut de la 160 de euro la mai puţin de 120 euro, în cazul unui hotel de patru stele din Capitală.

Şi pe litoral s-a simţit criza, mai ales la unităţile de trei stele. Cea mai mică scădere a tarifelor s-a înregistrat la hotelurile din provincie.


sursa:evz.ro

Buldozere si aparate de sudura din fonduri europene

Firma Domustherm din Zlatna, judetul Alba, care monteaza centrale termice, instalatii termice, apa, canalizare, sanitare, instalatii electrice de joasa tensiune, si care anul trecut a inregistrat o cifra de afaceri de peste 296.000 de euro, a aplicat anul trecut pentru fonduri europene de 120.000 de euro pentru achizitionarea a doua excavatoare, aparate de sudura si echipamente necesare pentru lucrarile de canalizare.

"Vrem sa achizitionam utilaje: doua excavatoare, unul de mici dimensiuni si altul de mari dimensiuni, precum si aparate de sudura, in general masini si utilaje specifice lucrarilor de instalatii sanitare, de incalzire si de aer conditionat.

Am apelat la fonduri europene pentru ca imi sunt acoperite 70% din investitii. Un alt motiv a fost acela ca acum lucrez cu utilaje inchiriate care sunt destul de scumpe, iar prin intermediul fondurilor europene vreau sa achizitionez utilaje performante", spune Marius Pop, administratorul Domustherm, care a infiintat firma in urma cu noua ani, dupa ce a lucrat in cercetare geologica.

Proiectul "Achizitionare masini si utilaje specifice lucrarilor de instalatii sanitare, de incalzire si de aer conditionat" are o valoare totala de peste 200.000 de euro.

"Anul trecut, cand am realizat proiectul am luat in calcul trei luni de implementare, avand in vedere ca este vorba doar de achizitie de echipamente. Deoarece a trecut un an pana la semnarea contractului cu ADR Centru (adrcentru.ro) si datorita climatului economic actual, vrem sa prelungim aceasta perioada de implementare. Am depus in acest sens un act aditional la ADR Centru si asteptam un raspuns", sustine Pop.

El spune ca a dat anuntul pentru achizitia de utilaje. De posibilitatea accesarii de fonduri nerambursabile, Pop a aflat din presa. "Din presa am aflat de aceste fonduri europene. Am mers la ADR Centru, mi-au explicat ce am de facut si apoi am mers la o firma de consultanta." Clientii principali ai firmei sunt anul acesta primariile. "Avem mai multe lucrari pentru primarii de la care incasam mai greu banii. Anul trecut nu imi faceam probleme ca nu voi avea cum sa acopar partea de cofinantare, acum avand bani nerecuperati de la clienti si cu creditele care se dau foarte greu cu garantii mari, este mai greu sa implementam proiectul."

"Am scazut preturile fata de anul trecut. Nu mai discutam de profit cum am inregistrat in anii anteriori, sa mearga firma si sa trecem de anul acesta", explica Pop.

Cine ia banii:

Compania: Domustherm, jud. Alba

Obiect de activitate: servicii de montare centrale termice, instalatii termice, apa, canalizare, sanitare, instalatii electrice de joasa tensiune

Proiectul: "Achizitionare masini si utilaje specifice lucrarilor de instalatii sanitare, de incalzire si de aer conditionat"

Valoarea totala a proiectului: 200.000 de euro

Suma pe care o primesc de la UE: 120.000 de euro

Cifra de afaceri in 2008: peste 296.000 de euro

FONDURI EUROPENE IN 6 PASI!

Pasul 1

Încercaţi să identificaţi o firmă de consultanţă serioasă

Sfatul nostru este să apelaţi la o firmă de consultanţă pentru accesarea de fonduri europene. Aceasta vă poate da sfaturi care să vă economisească foarte mult timp.

Costurile cu serviciile de consultanţă sunt costuri eligibile pe care puteţi să le introduceţi în bugetul investiţiei şi să solicitaţi restituirea parţială a acestora din fonduri europene.

În cazul în care nu doriţi să colaboraţi cu o firmă de consultanţă costurile cu angajaţii dvs. care ar trebui să facă munca consultanţilor nu sunt considerate costuri eligibile.

Este foarte important să reuşiţi să identificaţi o firmă de consultanţă serioasă cu care să vă întâlniţi şi ulterior să evaluaţi gradul de compatibilitate între dvs. şi respectiva firmă de consultanţă. Nu ezitaţi să vă întâlniţi cu mai multe firme până când identificaţi firma care vi se potriveşte cel mai bine.

Pasul 2

Verificaţi dacă firma dvs. şi investiţia pe care doriţi să o realizaţi sunt eligibile din punct de vedere al accesării fondurilor europene

Este fundamental să verificaţi aceste aspecte. În cazul în care firma dvs. nu este eligibilă vedeţi dacă e posibil să deveniţi eligibil şi ce măsuri trebuie să luaţi în acest sens.

În cazul în care investiţia pe ca-re doriţi să o realizaţi nu este eligibilă încercaţi să identificaţi alte investiţii utile şi necesare firmei dvs. care sunt eligibile.

În cazul în care atât firma cât şi investiţia sunt eligibile verificaţi fondurile existente şi evaluaţi posibilităţile dvs. de a accesa aceste fonduri. Există situaţii în care fondurile alocate sunt puţine sau ele au fost deja epuizate pentru anul în curs.

Pasul 3

Stabiliţi un program realist pentru accesarea de fonduri europene

Aici intervine cel mai pregnant conflictul între perioada în care doriţi dvs. să realizaţi investiţia şi perioada necesară accesării fondurilor europene.

Obţinerea de fonduri europene este un proces care poate fi caracterizat ca birocratic şi care necesită o perioadă mai lungă decât obţinerea de fonduri de la o bancă.

Procesul de realizare a achiziţiilor este mai complex şi necesită anumite etape obligatorii.

Datorită celor expuse mai sus, firma dvs. poate începe cu accesarea de fonduri europene pentru o investiţie mai mică sau pentru o investiţie care o puteţi derula pe o perioadă mai lungă, fără ca această prelungire a perioadei să vă cauzeze pierderi.

Pasul 4

Demaraţi procedura de solicitare a fondurilor

În prima etapă trebuie să solicitaţi fonduri europene, să vi se aprobe proiectul şi să semnaţi contractul şi doar ulterior puteţi începe investiţia propriu-zisă.

Pasul 5

Realizaţi investiţia

Realizaţi investiţia respectând documentaţia pe baza căreia v-a fost aprobat proiectul. Fiţi atenţi la toate detaliile pentru că acestea contează foarte mult. Implicaţi-vă direct în realizarea, coordonarea şi verificarea derulării investiţiei pentru a acumula experienţă în ceea ce priveşte anumite proceduri specifice fondurilor europene.

Pasul 6

Folosiţi experienţa acumulată pentru un nou proiect de investiţii cu fonduri europene

Scopul dvs. trebuie să fie acela de a accesa cât mai multe fonduri în cât mai multe proiecte. Sunt anumite proiecte care se pot realiza în paralel.

Verificaţi cu atenţie toate posibilităţile de accesare şi nu ezitaţi să începeţi un nou proiect cu fonduri europene.

Nu pierdeţi oportunitatea de a obţine fonduri europene, dar pentru a decide investiţia şi proiectul pentru care veţi solicita aceste fonduri evaluaţi atent şi realist timpul în care puteţi obţine aceste fonduri!

Fonduri europene: Cum a luat de la UE 66.000 de euro o firma de service auto?

Compania Silfar-Service din Macin, judetul Tulcea, care a rulat anul trecut o cifra de afaceri de 300.000 de euro din comercializarea de piese auto, intretinerea si repararea de masini, va obtine de la UE aproape 66.000 de euro pentru extinderea si dotarea unei hale de service auto, in urma depunerii si aprobarii unui proiect in cadrul Programului Operational Regional (POR), operatiunea „Sprijinirea dezvoltarii microintreprinderilor".

Proprietarul afacerii, Vasile Farazica, 53 de ani, de profesie electrician auto, spune ca a infiintat firma de service auto in anul 1997, iar in momentul de fata coordoneaza o echipa de sapte angajati. „Am decis sa realizez un proiect pentru fonduri europene pentru extinderea service-ului, dar si pentru echiparea acestuia cu aparate straine de diagnosticare a defectiunilor tehnice. Anul trecut, in luna martie, am depus proiectul, iar anul acesta am primit aprobarea. Mi s-a parut ca a durat destul de mult procedura de evaluare", a declarat Vasile Farazica, a carui firma va deveni in curand si statie de inspectie tehnica. Proiectul a fost realizat cu ajutorul unei firme de consultanta din Tulcea, care va primi pentru serviciile oferite companiei Silfar-Service o suma de 3% din valoarea eligibila a proiectului, in momentul in care vor veni banii europeni, potrivit lui Farazica.


Compania avea in 2007 o cifra de afaceri de 320.000 de euro si un profit net de 11% din cifra de afaceri, adica de 36.000 de euro, avand un numar de noua angajati, potrivit site-ului Ministerului de Finante. Valoarea totala a proiectului, denumit „Hala Service Auto, localitatea Macin", s-a ridicat la 114.000 euro, beneficiarul urmand sa contribuie cu 28.000 de euro. Cheltuielile evaluate ca fiind neeligibile se ridica la circa 20.000 de euro. „Am o linie de credit la CEC Bank, cu care am mai lucrat si in trecut. Finantarea pentru acest proiect va fi asigurata de un credit bancar. In momentul de fata, proiectul este in curs de derulare si va fi finalizat pana anul viitor in martie", a spus el.

Compania a depus prima cerere de rambursare a banilor dupa ce a achitat 30% din valoarea utilajelor necesare. Cea de-a doua cerere de rambursare va fi depusa in luna septembrie, urmand ca proiectul sa fie finalizat in 2010, potrivit reprezentantului companiei.

„In urma extinderii, hala de service auto va avea 500 de metri patrati, de la o suprafata de 380 de metri patrati cat are in prezent", a mentionat Farazica. Proprietarul Silfar-Service nu este la primul proiect de dezvoltare cu ajutorul banilor europeni. El a mai luat circa 14.000 de euro in 2004, in urma depunerii unui proiect in programul cu fonduri de preaderare. „Cu acei bani am cumparat utilajele necesare pentru functionarea service-ului. Iau in considerare sa mai aplic pentru fonduri europene pentru dotarea service-ului", a precizat el.

Incepand cu luna august anul acesta se va deschide o noua sesiune de depunere proiecte pentru bani europeni, in cadrul Programului Operational Regional (POR), operatiunea 4.3 „Sprijinirea dezvoltarii microintreprinderilor", iar mai multe informatii pot fi gasite pe site-ul inforegio.ro

Sursa: zf.ro

Banii din fondurile europene pentru programul POP vin in septembrie

Proiectele depuse in cadrul Programului Operational de Pescuit (POP) pentru ar putea primi banii incepand cu luna septembrie, dupa realizarea evaluarii externe, au declarat reprezentanti ai Agentiei Nationale pentru Pescuit si Acvacultura (ANPA).

Conform datelor ANPA, pana in prezent au fost depuse 19 proiecte pentru POP cu o valoare totala de peste 304 milioane lei si o valoare eligibila de aproape 240 milioane lei.

"In luna august va fi selectat evaluatorul extern, care va realiza, in teren, o evaluare tehnica si financiara a proiectelor. Astfel, proiectele avizate de acesta vor intra in etapa de selectare, ultima etapa fiind contractarea. Astfel, dupa estimarile noastre, undeva in luna septembrie vor putea incepe platile", au declarat reprezentantii ANPA.

Informatii suplimentare
Fondurile destinate acvacultuii se aloca pentru masuri de sustinere pentru dezvoltarea de ferme de acvacultura, dezvoltarea de unitati de procesare, modernizarea pescuitului prin construirea sau modernizarea de adaposturi si ambarcatiuni, imbunatatirea calitatii produselor din pescuit prin echiparea ambarcatiunilor cu masini de gheata, crearea conditiilor specifice pentru prima vanzare si dezvoltarea altor facilitati specifice ce nu exista sau nu corespund cu standardele UE.

Proiectele pot beneficia de o cofinantare de 60%, fonduri europene si de la bugetul de stat. Beneficiarii acestei masuri pot fi agentii economici, asociatiile si organizatiile de producatori sau institutiile publice. Evaluarea proiectului va tine cont de viabilitatea finaciara a solicitantului, de impactul proiectului asupra numarului de salariati, dar si de impactul asupra mediului. Prin intermediul acestei masuri, se urmareste cresterea productiei din acvacultura cu pana la 80% pana in 2013, precum si cresterea profitului pana la 50%.

In perioada 2007-2013, Romania primeste 230 milioane de euro din Fondul European pentru Pescuit (FEP), iar sesiunile de depunere a cererilor de finantare vor fi deschise pana in decembrie 2013, cu conditia ca perioada de implementare a proiectelor sa nu depaseasca sfarsitul anului 2015.

Greşeli în accesarea fondurilor structurale europene

Pentru ca cererea de finanţare să nu fie respinsă, solicitanţii trebuie să respecte toate condiţiile din ghid. Documentaţia incompletă, supraestimarea costurilor eligibile şi calculul incorect al bugetului sunt cele mai des întâlnite greşeli în atragerea fondurilor.

Mulţi dintre cei care au solicitat sprijin nerambursabil de la Uniunea Europeană sunt de părere că procedura de accesare a finanţării este prea birocratică, iar întocmirea dosarului presupune un procedeu extrem de laborios. Şi totuşi, acest demers ar putea fi mult mai uşor de parcurs dacă cei interesaţi ar urma pas cu pas cerinţele din ghidul solicitantului. În plus, greşelile celorlalţi ar putea fi învăţăminte pentru ei. Vă prezentăm mai jos câteva dintre cele mai frecvente erori comise în solicitarea finanţării.

Astfel, cererile scrise de mână vor fi întotdeauna respinse, întrucât, aşa cum se specifică în ghid, ele trebuie să fie scrise la calculator, potrivit portalului fonduri-structurale.ro. În plus, o documentaţie incompletă atrage după sine pierderea posibilităţii de a atrage fonduri. Solicitanţii trebuie să includă în dosarul pe care îl depun toate actele enumerate în „Lista de verificare a documentelor suport din formularul de cerere de finanţare“ din ghid.

Nu supraestimaţi costurile!

Şansele de a primi sprijin de la UE scad şi în condiţiile în care costurile eligibile sunt supraestimate. De exemplu, pentru o maşină estimată la un cost de 35.000 de euro, Comitetul de evaluare ar putea reduce bugetul alocat pentru acest articol bugetar, fără a reloca sumele la o altă linie bugetară. În acest caz, apare riscul ca volumul finanţării nerambursabile să coboare sub limita minimă indicată în ghid şi să se respingă din acest motiv cererea.

De asemenea, trebuie avut în vedere ca bugetul să se încadreze atât în limita superioară, cât şi în cea inferioară a finanţărilor nerambursabile şi ale procentajului de cofinanţare a proiectului. Şi greşelile de calcul al bugetului îi pot descalifica pe cei care vor fonduri de la Uniune.


Acest lucru se poate întâmpla atunci când suma efectivă a liniilor bugetare defalcată este diferită de suma solicitată sau când foaia de calcul al bugetului nu cuprinde decât valoarea finală a sumei solicitate, deşi toate liniile bugetare trebuie completate şi calculate. În plus, trebuie să existe o compatibilitate între buget şi metodologie.

Unii solicitanţi justifică sumele pe care le cer, dar fără să existe o corelaţie între acestea şi activităţi. O altă greşeală frecventă în accesarea fondurilor europene este durata incorectă a proiectului.

Activităţi şi solicitanţi eligibili

Pentru a nu rata şansa de a accesa fondurile de la UE, cei interesaţi trebuie să se asigure că fac parte din categoria solicitanţilor eligibili şi că vor desfăşura activităţi ce apar descrise în capitolul „Eligibilitatea proiectelor – Secţiunea Tipul activităţilor“ din ghid.

De asemenea, solicitantul trebuie să demonstreze că proiectul lui este eligibil şi în ceea ce priveşte grupurile ţintă. Acestea trebuie să fie clar definite, iar terminologia folosită în întreaga cerere de finanţare să fie aceeaşi. De exemplu, nu este indicat ca termenul „cursant“ să fie înlocuit cu „student“, întrucât este posibil ca acesta din urmă să nu desemneze un grup ţintă eligibil.

Condiţii pentru solicitant

Să nu fie în stare de faliment sau de lichidare, să nu fi încheiat înţelegeri cu creditorii, să nu-şi fi suspendat activitatea, iar afacerile acestora să nu fie administrate de către instanţe.

Să nu fi fost condamnaţi pentru abuz în serviciu printr-o hotărâre ce are autoritate de lucru judecat.

Să-şi fi îndeplinit obligaţiile legate de plata contribuţiei la asigurări sociale sau de plata impozitelor în conformitate cu prevederile legale ale ţării în care îşi desfăşoară activitatea sau ale ţării căreia îi aparţine Autoritatea Contractantă sau cu cele ale ţării în care urmează să se deruleze contractul.


Sursa: Adevarul

Fonduri europene -CABINET MEDICAL IN ZONA RURALA

Axa III a PNDR-"Imbunatatirea calitatii vietii in zonele rurale si diversificarea economiei rurale"-ofera prin intermediu Masurii 312”Sprijin pentru crearea si dezvoltarea de micro-intreprinderi”,posibilitati de dezvoltarea prin incurajarea activitatilor non-agricole,in scopul crestetii numarului de locuri de munca si a veniturilor aditionale.

Crearea de microintreprinderi precum si dezvoltarea celor existente in sectorul non agricol in spatiul rural se constituie ca unul din obiectivele majore ale acestei masuri.Astfer,micro-intreprinderile atat cele existente cat si cele nou infiintate,pot derula investitii in domeniu serviciilor pentru populatia rurale.
Un exemplu ar putea constitui finantarea cabinetelor de asistenta medicala definite de Codul CAEN 8621-“Activitati de asistenta medicala generala.”De asemeni se pot finanta si “Activitati de asistenta medicala specializata “ cod 8622 si respectiv cod 8623 "Activitãþi de asistenþã stomatologicã”. Pentru încadrarea corectã a activitãþiiprevãzute prin proiect încadrul Codului CAEN,solicitanþii vor consulta codulCAEN Revizuit 2 editat deInstitutul Naþional de Statisticã- Centrul Naþional de Pregãtire

Un cabinet de asistenta medicala (cabinet medical individual)este eligibil pentru a solicta finantare nerambursabila prin intermediu unui proiect care sa respecte cerintele de eligibilitate ale Masurii 312,in conditiile in care actele de proprietate ale bunurilor imobile apartin solicitantului.

Dupa cum precizeaza Legea 629 din 2001,Act 13 alin.(2) bunurile imobile pot fi dobandite de “cabinetele medicale sau,dupa cazde unitatile medico sanitare cu personalitate juridica”.Daca se doreste accesarea Masurii 322,bunul imobil trebuie sa apartina cabinetului medical ca entitate juridica,respectiv cel putin PFA.

Ca urmare a modificarilor facute in PNDR,acest criteriu de eligibilitate a fost actualizat,in sensul ca beneficiarul trebuie sa dovedeasca dreptul de proprietate asupra terenului sau dreptul de folosinta pe o perioada de cel putin 10 ani,modificari ce vor fi operate si in noua versiune a ghidului solicitantului acestei masuri,cu aplicabilitate de la urmatoarea sesiune de depunere a proiectelor.Este obligatoriu ca IMM-ul care solicita finantarea sa fie inregistrat si sa-si desfasoare activitatea propusa prin proiect in spatiul rural(atat sediul social cat si punctul de lucru trebuie sa fie amplasate in mediul rural).Spatiul rural eligibil in acceptiunea Axei III si implicit acestei masuri ,cuprinde totalitatea comunelor ca unitati administrativ teritoriale impreuna cu satele componente.Satele apartinatoare de orase nu sunt eligibile.

Gradul de finantare

Prin Mãsura 312 intensitatea ajutorului public nerambursabil va fi de pânã la 70% din totalul cheltuielilor eligibile si nu va depãsi:

- 50.000 Euro/proiect dacã beneficiarii sunt persoane fizice autorizate;

- 100.000 Euro/proiect pentru micro-întreprinderile care îsi desfãsoarã activitatea în sectorul transportului rutier;

- 200.000 Euro/proiect pentru alte micro-întreprinderi (Lista detaliatã a acþiunilor eligibile, clasificate conform codurilor CAEN, se regãseste în Anexa 9 la Ghidul Solicitantului)

Valoarea minimã eligibilã alunui proiect este de 5.000Euro.

Beneficiarii acestei mãsuri trebuie sã respecte prevederile Ordinului Ministrului Agriculturii Dezvoltarii Rurale nr.567/2008 pentru aprobarea Schemei de ajutor de minimis „ Sprjinirea activitatilor economice în vederea diversificãrii economiei rurale si a cresterii calitatii vietii în spatiul rural ".